Updates, Live

Monday, October 09, 2006

Dan Romascanu - Costa-Gavras despre Holocaust (Film: Amen - Franta, 2002)

Mathieu Kassovitz, actorul care il interpreteaza pe Ricardo Fontana
Spre deosebire de alte filme despre Holocaust, Amen prezinta tema din punctul de vedere al perpetuatorilor. Eroul principal al filmului, Kurt Gerstein, este doctor in chimie si ofiter SS. Provenit dintr-o familie catolica, incearca sa nu faca nimic la care constiinta sa de bun crestin si de om s-ar impotrivi, si cu ajutorul coreligionarilor stopeaza pentru o vreme programul de eutanasie al arieratilor mintali initiat de Hitler. Atunci cand este insa confruntat cu grozavia exterminarii evreilor, constiinta sa nu ii mai permite sa taca, si incearca sa actioneze pe diferite cai. Paradoxul si dilema sa morala sunt insa duble, caci pentru a putea actiona impotriva masinii de razboi si exterminare trebuie sa continue sa faca parte din ea si sa-i fie intr-o oarecare masura complice.
Alaturi de Gerstein se afla parintele Fontana, nuntiu papal in Berlin, legat de familia papei Pius al 12-lea, prin intermediul caruia Gerstein incearca sa alerteze lumea in legatura cu ceea ce se intampla. Dar lumea nu vrea sa auda, papalitatea este intentionat surda, la inceputul razboiului sprijinindu-l aproape fatis pe Hitler in care vad un dusman al bolsevismului deci un aliat, apoi mai mult preocupata de salvgardarea interesor catolice imediate. Filmul este un document direct de acuzare al rolului lui Pius XII, astazi candidat la sanctificare.
Filmul este bazat intr-o oarecare masura pe piesa de teatru Vicarul a lui Hochhut, jucata cu succes la teatrul Bulandra din Bucuresti in anii 60 sau 70. Regizorul Costa-Gavras, autor al multor filme politice notabile ca cinematografie si exponent in general al stangii politice europeene incearca dar reuseste numai partial sa realizeze un film major pe tema Holocaustului. Filmul are constructie dramatica si ritm, sunt in el cateva scene memorabile, dar este departe de stilul zguduitor si expresia laconica a lui Spielberg in Lista lui Schindler si de de puterea emotionala si calitatea lui Polanski in Pianistul. De vina este in special modul prea declarativ al spunerii politice si cinematografice. Aproape fiecare scena se vrea un manifest in sine, si din prea multa claritate in pozitie tocmai personajele principale par schematice, desi jucate excelent de Ulrich Tukur (Gerstein) si Mathieu Kassovitz (Fontana). In schimb doua personaje principale cu adevar istoric in ele dau ocazia unor creatii memorabile lui Ion Caramitru (contele Fontana) si in special lui Marcel Iures in rolul papei.
In aceasta epoca tulbure, cu negationisti ai Holocaustului aparand din nou pe prima scena a politicii mondiale, asemenea filme sunt importante, si este important ca cineasti de prima mana abordeaza istoria din diferite puncte de vedere. Ele sunt importante nu numai ca docunent dar si ca sursa de inspiratie si actiune, si pentru lectia istorica dar si pentru marturia ca omul, chiar si in timpuri grele poate sa ramina om, la nivelul solidaritatii intre semeni.

Dan Romascanu

1 Comments:

  • Am vazut piesa lui Hochhut in tinerete, si imi amintesc ca mi s-a parut atunci ca prin persoana 'Vicarului' autorul punea in discutie atitudinea Bisericii in perioada Holocaustului. Poate nu am retinut bine, dar cred ca am citit atunci ca Hochhut era fiul unui pastor protestant si era framantat de intrebarea daca Biserica facuse tot ce trebuia (nu numai cea catolica, toate Bisericile crestine).

    Eroul principal al piesei era un tanar preot catolic a carui relatie cu ierarhia devenea tot mai profund conflictuala - el incerca sa inteleaga, sa convinga, era din ce in ce mai deziluzionat si mai ingrozit. Conflictul era in primul rand in constiinta lui - si cred ca framantarile preotului erau de fapt framantarile lui Hochhut.

    Stiu ca atunci cand am vazut piesa se spunea ca figura preotului era
    inspirata de cazul real al preotului catolic Maximilian Kolbe, care
    fusese inchis in lagar si care s-a oferit voluntar sa mearga la camera de gazare in locul altui detinut. Detinutul, un polonez, a supravietuit. Maximilian Kolbe a fost sanctificat de Papa Ioan Paul II - daca insa el a servit ca model pentru preotul catolic cel tanar
    din piesa lui Hochhut, este bine de stiut ca atat arestarea sa, cat si apoi moartea sa, nu au avut legatura cu evreii, ci cu catolicii (Hitler a trimis in lagare si destui catolici) si cu polonezii.

    Sa ne intoarcem insa la Papa Pius XII. Este sau nu vinovat? In ultimii ani Vaticanul a publicat un numar impresionant de documente care demonstreaza ca de fapt Pius XII a facut de fapt foarte mult si ca i-a aparat pe evrei cat a putut.

    Sigur ca publicarea acestor documente nu epuizeaza problema - dar
    nici nu pot fi trecute cu vederea. Si cred ca este corect ca atunci cand Papa este acuzat sa se mentioneze si existenta unor dovezi in apararea lui. Din pacate filmul lui Costa-Gavras prezinta un papa foarte schematic, aliat aproape 'fatis' cu Hitler pentru zdrobirea bolsevismului, si asa mai departe. Nu contest
    anticomunismul lui Pius XII, ma gandesc insa ca nu toti anticomunistii au fost automat si aliati cu Hitler. Sau poate asa o fi fost si nu stiu eu.

    Trec peste calitatea artistica a filmului - Dan l-a criticat destul ca sa mai fie nevoie de adaugat altceva.

    By Blogger Pierre Radulescu, at 10:18 PM  

Post a Comment

<< Home