Updates, Live

Friday, November 24, 2006

Dan Romascanu - Film: Dupa-amiaza unui tortionar - Lucian Pintilie (2001)

Dupa amiaza unui tortionar
In haosul istoriei sale spuse si nespuse, scrise si nescrise, Romania nu si-a asumat si dezvaluit inca in mod complet si coerent crimele perioadei comuniste, si nici nu a creat inca o literatura sau o cinematografie care sa o reflecte in mod adecvat. Ultimii ani au dus la aparitia unor creatii care incearca sa depaseasca nivelul reportajului si sa recupereze perioada nu numai in mod informativ dar si in mod spiritual. Este fireasca angajarea in acest curent a unui creator de talia lui Lucian Pintilie, unul dintre regizorii romani de teatru si film cei mai cunoscuti in lume si autorul Reconstituirii -diamant singuratic in peisajul cinematografiei romanesti, capodopera a cinematografiei rezistentei anti-comuniste din Europa de Est, film aproape total necunoscut in Occident.
Scena de deschidere a filmului se petrece intr-un vagon de tren punand personajele in contextul mozaicului lumii romanesti de astazi -indiferenta, vulgara, superficiala. Pe fundalul ei Profesorul jucat de marele Beligan, filozofeaza pe marginea vietii reale si a spatiului spiritual, reprezentate grafic ca doua triunghiuri legate in echilibru instabil, si desenate pe fereasta murdara a vagonului.
Trenul se opreste. Un fel de stop cadru. In triunghiul incremenit precar al spiritului apare ca prin ceata o figura de pensionar al anilor tranzitiei, jucat de Dinica. Tortionarul. Cele patru personaje ale filmului - Profesorul, Tortionarul, tanara Ziarista care incearca sa recupereze pe media nefiabila a benzii magnetice ororile memoriei si nevasta Oarba a Tortionarului se misca precum niste personaje de teatru, vorbesc fara a comunica in real, camc a intr-o piesa de Beckett. In jurul lor lumea reala si lumea imaginara a personajelor principale se amesteca int-un univers caruia nu-i poti determina clar frontierele. Cadrul cuprinde reprezentarile idealizate ale mintii Profesorului, el insusi o victima a timpurilor, dar despre a carui drama nu aflam nimic, caci si-a creat o sfera de aparare prin reprezentari ale picturilor lui Van Gogh si idealizarea meseriei de apicultor a Tortionarului. In acest decor se misca personajele copilariei si adolescentei Tortionarului, martori muti ai originilor ororii.
Cum ne parvin noua, celor ce vizionam filmul imaginea si detaliile ororii? Stilul ales de Pintilie aduce cu cel al filmelor documentare despre Holocaust. Precum in Shoah a lui Lanzman, o voce din off in mare parte a timpului reda in cuvinte ceea ce nu se poate spune in cuvinte, in timp ce aparatul de filmat incearca sa confrunte oroarea si inimaginabilul cu realitatea. Deosebirea este ca in filmul lui Pintilie monologul apartine calaului, si nu victimelor sale. De ce calaul vorbeste si victima tace? Este aceasta o incercare de absolvire prin martusire?
Reactia celor care asculta marturia pare a fi ca si in cazul multora dintre cei care aud relatari despre Holocaust sau Gulag incredulitate. Dar ce inseamna aceasta incredulitate? neputinta de a cuprinde cu mintea raul, sau poate refuzul unei societati intregi de a-si asuma greselile?
O enigma ramina de-a lungul filmului personajul Oarbei. Ce legatura are ea cu povestea vietii Tortionarului? Este poate o parte din ea, poate chiar cum ni se sugereaza unul dintre personajele active ale dramei, alegand sau alegandu-i-se orbirea ca simbol al inchiderii in refuzul de a comunica, a-l incercarii de a se ingropa in uitare?
Scena care ramine insa inscrisa in memorie este cea in careTortionarul se confrunta cu o multime de fanatici, manipulati de fostii securisti mobilizati in a-l face sa taca pe cel care incearca sa marturiseasca pentru a-si gasi linistea. Este o gramada de adolescenti, violenti si vulgari, in drum spre un meci international, agitand steaguri tricolore si scandand lozinci jumatate patriotarde, jumatate agresive. O fantasma a trecutului sau un avertisment despre o posibila Romanie de maine?
Scena aceasta pare sa inchida un cerc. 33 de ani de la finalul din Reconstituirea Pintilie pare sa vrea sa avertizeze ca pericolul linch-ului fizic sau moral mai planeaza inca asupra societatii romanesti.

Dan Romascanu

0 Comments:

Post a Comment

<< Home