Updates, Live

Sunday, March 08, 2009

Dan Romascanu - Film: Jerusalem (1996)



Vizitatorii Ierusalimului de astazi au ocazia sa intalneasca in capitala Israelului zone si cartiere care dupa nume par a apartine sau a fi apartinut unor comunitati straine de Tara Sfanta - Cartierul Armenesc, Spitalul Italian, Terenul Rusilor, Colonia Americana. Majoritatea acestor asezari inauntrul si mai ales in afara zidurilor Orasului Vechi au fost intemeiate in secolul al 19-lea, intr-o vreme in care Imperiul Otoman la apusul istoriei sale a permis instalarea diferitelor colonii crestine si reprezentante ale marilor puteri ale epocii in orasul lui David, al patimilor lui Iisus si al moscheei Al Aqsa. Una dintre zonele cele mai interesante istoric este Colonia Americana, a carei istorie a facut obiectul unei expozitii la Biblioteca Congresului in Washington DC acum cativa ani. Colonia Americana din Ierusalim este unul dintre locurile in care se petrece actiunea cartii Selmei Lagerlöf si a filmului lui Bille August - Jerusalem.

Cartea Selmei Lagerlöf este poate cea de-a doua opera ca popularitate a scriitoarei care a fost prima femeie laureata a premilui Nobel pentru literatura dupa Aventurile lui Nils Holgersson. Actiunea cartii (care poate fi descarcata gratis de la biblioteca virtuala a proiectului Gutenberg) ca si a altor povestiri ale scriitoarei se petrece intr-un tinut rural din Suedia, la cumpana dintre secolele 19 si 20. O perioada de criza economica se combina cu aparitia unor curente religioase misionare si mesianice, care ii determina pe o parte dintre locuitorii pasnicului sat din nordul Europei, cazuti sub influenta unui misionar carismatic, sa se aventureze spre Tara Sfanta in asteptarea revenirii Mantuitorului pe pamant.

Peronajele principale ale cartii si filmului simbolizeaza contrastul dintre datorie si pasiune, intre realism si extaz. Ingmar (Ulf Friberg) este mostenitorul unei traditii familiale si comunitare care il leaga de pamantul pe care s-a nascut si de proprietatea familiei in primejdie de a fi pierduta intr-un mod care nu ar fi strain eroilor romanelor lui Rebreanu. Gertrud (Maria Bonnevie) actioneaza din inima, dragostea ei pamanteasca pentru Ingmar este intrecuta doar de fervoarea religioasa. Legatura intre cei doi nu se realizeaza din cauza diferentelor de caracter si a conjuncturii sociale, dar in finalul unei saga care ii duce pe eroi prin incercarea traiului in Tara Sfanta, Ingmar si Gertrud se vor reintalni si impaca cu ei si cu cei din jur, ajungand sa traiasca daca nu impreuna, atunci destine paralele, impacati cu ei insisi si reintorsi in matca morala si in spatiul lor geografic firesc.

Jerusalem al lui August este un film bine facut si excelent jucat. Regizorul stie sa povesteasca si sa isi conduca actorii intr-un joc dramatic combinat cu o retinere, discretie si demnitate scandinava care evita melodrama si cursele intinse de caracterul moralistic al intrigii. Nici scenele religioase nu sunt ingrosate sau exagerate, iar figura misionarului Hellgum capata o dimensiune umana prin jocul nuantat al lui Sven-Bertil Taube, mai ales in infrangerea sa finala. Cinematografia este exceptionala, oscilatia intre lumina albastra si rece a nordului si soarele stralucitor al Palestinei subliniind trairile personajelor, transplantate din Europa natala intr-o lume necunoscuta, si care ii primeste cu o ostilitate nedisimulata.

Ierusalimul inceputului de secol trecut este prezentat intr-un mod foarte plauzibil. Epoca in care se petrece filmul este epoca inceputurilor sionismului, al primelor aliot - reveniri ale evreilor din Diaspora in patria pierduta in vitregimea istoriei. Nu stiu cat a cunoscut Selma Lagerlöf evenimentele contemporane ei atat de importante in istoria poporului evreu, si nu am citit inca cartea pentru a sti daca si in ce masura ele sunt reflectate acolo. In film in scenele din Ierusalim am detectat prezenta evreilor ca figuranti doar in doua secventa, pentru o frantura de secunda de fiecare data. Experientele descrise in carte sunt insa foarte familiare celor care cunosc istoria revenirii evreilor in patria lor - infruntarea conditiilor geografice si climatice aspre, socul cultural, ostilitatea dintre comunitatile invatand sau refuzand sa invete coexistenta pe o bucata de pamant bantuita de milenii de pasiuni si de fervoare, tentativa de a construi o viata noua si o comunitate care sa fie demna de modelul si idealurile celor care au visat la ea. Majoritatea acestor comunitati au pierit dupa cativa ani sau cateva decenii de existenta lasand in Ierusalim amintirea numelor lor, dar si istoria unor pasiuni care par sa nu se stinga nicicand.


Dan Romascanu

(Cronici semnate Dan)

0 Comments:

Post a Comment

<< Home