Updates, Live

Monday, July 27, 2009

Dan Romascanu - Itinerariu Catalan / 11 - Muzeul de Arta din Girona


Muzeul de arta din Girona este gazduit de vechiul palat episcopal, alaturat catedralei. Constructia este atestata din secolul al 10-lea, actuala structura a cladirii in stil gotoc datand din secolul al 14-lea. De atunci cladirea a servit pe rand ca palat episcopal, resedinta a baronilor locali, si inchisoare. In 1976 se deschide aici muzeul, care aduna multe dintre operele reprezentative ale artei religioase medievale catalane adunate din satele si bisericile regiunii, dar incearca sa creeze si o deschidere si un dialog in continuitate spre arta moderna si lucrarile artistilor locali din vremurile noastre.




Arta catalana se dezvolta incepand cu perioada evului mediu in manastiri si biserici o parte din care aveam sa le vizitam in zilele urmatoare. Construite in stil romanic incepand cu secolele 11-12, multe dintre aceste edificii se pastreaza si sunt recuperate si ca viata religioasa si ca o parte din circuitul turistic in ultimele decenii, dupa doua secole destul de tumultoase pentru institutiile si proprietatile bisericii catolice, incepand cu perioada napoleoneana si sfarsind cu razboiul civil. In aceasta perioada o parte dintre obiectele religioase, icoane, altare, manuscrise, au fost adapostite de episcopia din Girona si au devenit baza colectiei de arta romanica si gotica a muzeului.




Din perioada romanica dateaza o splendida colectie de Madone sculptate in lemn, colectii de manuscrse, dar cea mai impresionanta este poate sala altarelor, unde sunt grupate altare aduse din bisericile si manastirile Catalunyei cum ar fi altarul bisericii din Pubol si cel al manastirii Sant Pere de Rodes, ambele datand din secolul 15. Tranzitia spre gotic si influentele Renasterii isi fac aparitia in aceasta perioada, in care Spania este deschisa si influentelor italiene, dar si celor bizantine, Catalunya fiind poarta de intrare in Spania a acestor curente, a artistilor si operelor lor, prin participarea ei la circuitul economic si la dialogul cultural mediteranean. Artisti ca Lluis Borrassa sau Bernat Martorell sunt nu numai contemporani dar si egali in maestrie unui Fra Angelico, iar arta icoanelor si altarelor catalane poate fi considerata ca o replica vitala si originala celei italiene mult mai cunoscute.


Intarirea dominatiei coroanei spaniole si omogenizarea culturala intrerup dezvoltarea artei catalane pe o traiectorie proprie incepand cu secolul 16. Abia in secolul 19 odata cu dezvoltarea economica a regiunii si cu renasterea post-napoleoneana a sentimentelor nationale si de identitate culturala catalana, o noua inflorire a artelor plastice va crea o scoala de pictura originala in Catalunya si va da nastere unor mari artisti precum Gaudi, Picasso, sau Dali care nascuti, traiti, sau creand o parte din opera lor in aceasta zona vor reinnoi legatura cu traditia si vor reintegra elementele locale in operele lor de rezonanta universala.



Colectia de arta moderna a muzeului nu este impresionanta, in orice caz nu pe masura celei de arta romanica sau gotica. Cateva expozitii temporare mi-au atras insa atentia. Una era dedicata dialogului cultural intre Catalunya si Grecia, si felul in care peisajele si arta greaca au influentat artele plastice de pe malul opus al bazinului mediteranean. O alta sala includea desene ale copertilor revistei de avangarda Minotaure realizate de artisti catalani sau care traiau in Catalunya in anii treizeci ai secolului trecut. In fine, o interesanta expozitie de tapiserii ale unei artiste contemporane pe nume Teresa Lago Carballo reinvie traditia unei alte forme de exprimare care a inflorit in zona aceasta in secolele 13-15. Am avut placerea si onoarea de a fi intampinati si ghidati in expozitie de artista o doamna bine in anii 70 ai vietii sale, extrem de deschisa si de comunicativa in pofida barierelor de limba.






Labels:

0 Comments:

Post a Comment

<< Home