Updates, Live

Friday, August 07, 2009

Dan Romascanu - Itinerariu Catalan / 18 - Abbaye Saint-Michel-de-Cuxa

turnul

Abatia Saint Michel de Cuxa este situata in Pirineii francezi la periferia oraselului Prades, devenit celebru la mijlocul secolului trecut ca loc de rezidenta al violoncelistului Pablo Casals, refugiat aici in perioada dictaturii franchiste. Intreaga zona se afla la poalele piscului Canigou inalt de 2784 metri, si adaposteste cateva dintre cele mai remarcabile monumente de arta religioasa ale Catalunyei. Saint-Michel-de-Cuxa este o manastire inca activa si un centru cultural in acelasi timp. Concerte si festivaluri incepute pe vremea lui Pablo Casals continua pana in ziua de astazi in biserica manastirii.

biserica

Istoria lui Saint-Michel-de-Cuxa incepe cu o inundatie catastrofala care in anul 878 distruge manastirea Saint-André d’Eixalada si ii obliga pe calugari sa isi caute un nou amplasament. Vechea biserica dedicata Sfantului Mihai dateaza din 940 si structura sa este inca in picioare, fiind prima care care este parcursa de vizitator pe drumul de acces de la intrare spre curtea interioara.

capela veche

Manastirea incepe sa joace un rol important in istoria vremii, dogele Venetiei refugiindu-se aici dupa abdicare si traindu-si ultimii ani ai vietii ca monah. In 1008 Oliba, Abate de Ripoli si de Cuxa, devenit mai tarziu Episcop de Vic, incepe construirea a doua capele suprapuse, din care una, cea a Trinitatii a supravietuit timpului. Acest cleric de mare prestigiu a fost implicat in politica epocii incercand sa impuna prin credinta o perioada de armistitiu a luptelor feudale sub numele Treve de Dieu, prin edictele de la Elne din 1026 si de la Vic din 1033. A murit la Cuxa in 1046.

coloanele

In secolul 12 sub egida Abatelui Gregoire este construita curtea interoara. Structura rectangulara alcatuita din coloane de marmora roz cu capitalii sculptate, si cu o fantana de marmora alba in centrul era una dintre cele mai impresionante si mai elaborate monumente de arta religioasa a Europei Evului Mediu. Desi o parte din elementele componente au supravietuit timpului istoria le-a dispersat in diferite locuri ale lumii. In secolele 17 si 18 intensitatea vietii religioase din zona scade, lovitura finala fiind data de Revolutia Franceza care duce la inchiderea tuturor manastirilor. Sain-Michel-de-Cuxa este abandonata, o mare parte din operele de arta sunt jefuite si vandute in diferite parti ale lumii. In 1829 una dintre cele doua clopotnite se prabuseste. Abia la inceputul secolului 20 incepe reconstruirea manastirii si renasterea vietii religioase.

curtea manastirii

Un sculptor american originar din Pennsylvania pe nume George Grey Barnard achizitioneaza intre 1909 si 1913 un insemnat numar de sculpturi, ca si o parte dintre coloanele demontate si puse la vanzare in diferite locuri in Franta, le transporta in America unde ele se afla la baza reconstituirii manastirii pe care new-york-ezii sau cei in vizita la New York o pot admira la Cloisters in nordul Manhattan-ului. Fantana din mijlocul curtii poate fi vazuta la muzeul din Philadelphia. Un grup de 35 de coloane care ajunsesera sa orneze baile din Prades au ramas insa in Franta, fiind donate de Barnard statului francez si stau la baza reconstituirii curtii interioare asa cum poate fi vazuta astazi.

in capela

In 1919 structura cladirii este cumparata de un anume Ferdinand Trullès care ii readuce in Franta si ii instaleaza aici pe calugarii cistericieni. Dupa 1920 incepe o intensa campanie de renovare si refacere a manastirii, care se accelereaza cand ajunge aici arhitectul si istoricul catalan Josep Puig i Cadafalch refugiat din Spania. Dupa 1950 manastirea reintra in circuitul turistic si in 1965 cistericienii sunt inlocuiti de benedictinii al caror principal sediu este la Montserrat, care traiesc aici, mentin viata religioasa si ii ghideaza pe vizitatori.

in biserica

Rezultatele muncii de renovare facute aici sunt impresionante nu numai prin proportii dar si prin autenticitate. Cea mai mare parte a constructiilor dateaza din secolele 10-12 si renovatorii au ales sa nu improvizeze, folosind numai elementele strict autentice recuperate din alte parti, sau adaugand elemente despre care aveau suficiente informatii in legatura cu forma, materialele si amplasamentul lor original, cum ar fi acoperisul bisericii. Exemplele de arta religioasa sunt putine dar alese, dand o impresie de simplitate si austeritate.


cloitre, at New York


cloitre, at Philadelphia

Labels:

0 Comments:

Post a Comment

<< Home