Printesa Ghika, pictata de catre Printul Montparnasse-ului

Cronica prietenului meu Dan despre vizita pe care a facut-o la Muzeul de Arta din Hiroshima, m-a condus la o intalnire neasteptata: am intrat pe web si am descoperit in colectia de acolo un portret pe care Dan nu il vazuse: portretul Printesei Ghika. Autorul este Jules Pascin. Internetul imi media o intalnire la Hiroshima cu o printesa dintr-una din marile familii boieresti din istoria noastra, iar printesa era pictata de un artist care isi petrecuse cativa ani in timpul copilariei pe meleagurile noastre.

Sa ii luam pe rand. Printesa intrase in familia Ghiculestilor prin casatorie. Era nascuta in Franta in 1869, se numise Anne-Marie Chassaigne, avea sa isi schimbe numele in Liane de Pougy, iar la cumpana dintre veacuri era considerata una din marile frumuseti ale Parisului. Nu mai era foarte tanara cand l-a cunoscut pe printul George Ghika, fiul diplomatului Grigore I. Ghika (din ramura Brigadier a familiei). S-au casatorit in 1910, iar evenimentul a fost de notorietate, consemnat si in New York Times. A fost un mariaj dificil, printul avea mari calitati si defecte pe masura, aveau pana la urma sa se separe, iar dupa moartea fiului ei din prima casatorie Liane avea sa se intoarca spre biserica: a devenit tertiara in ordinul calugaresc al dominicanilor si s-a implicat in activitatile de ocrotire a copiilor nascuti cu malformatii. Ne-au ramas dela ea cateva carti, dar in primul rand istoria unei vieti tumultoase, plina de legaturi amoroase, amintirea uneia din curtezanele vestite ale vremii sale.

Hai sa vorbim acum cateva cuvinte si despre autorul tabloului. Jules Pascin poate fi revendicat si de bulgari (s-a nascut la Vidin), si de evrei (dupa tata), si de sarbi si italieni (dupa bunicii materni, unul sarb, celalalt italian), si de romani (familia lor s-a mutat la un moment dat in Romania), dar mai ales de lumea Montparnasse-ului: dupa ce a studiat Artele Frumoase la Viena si Munich, s-a mutat la Paris, unde avea sa ramana (cu o intrerupere de sase ani, cand a trait in America). Era supranumit Printul Montparnasse-ului, pentru felul generos in care se purta in localurile de noapte, cu prietenii, cu barmanii si ospatarii, de multe ori cu alti clienti intalniti intamplator. In A Moveable Feast, Hemingway i-a dedicat un capitol: With Pascin At the Dôme. Va voi vorbi odata si odata si de capitolul acesta.

(Intalniri neasteptate cu Romani)