Tacitus este mai modern în gândire decât generaţiile prezentului
La început Roma fu guvernată de regi. Lucius Brutus introduse libertatea şi consulatul. Dictaturile se luau vremelnic, puterea tribunilor nu depăşea nici ea mai mult de doi ani. Tiraniile lui Cinna şi Sulla fură scurte; din mâinile lui Pompeius şi Crassus puterea lunecă în mâinile lui Caesar, din cele ale lui Lepidus şi Antonius în mâinile lui August, care atunci când lumea deveni sătulă de lupte civile domni ca Principe.
Aşa încep Analele lui Tacitus: istoria Romei până la Imperiu condensată în câteva rânduri! Am la Bucureşti cartea, în tălmăcirea lui Eugen Lovinescu; am citat aici din memorie.
Spune Lovinescu, sintetică în sine, limba latină devine şi mai sintetică sub pana nervoasă a marelui istoric.
Este atât de modern în mentalitate şi în exprimare Tacitus! Eram elev de liceu şi am citit cartea pe nerăsuflate.
Iată fragmentul, în versiunea engleză a lui Alfred John Church si William Jackson Brodribb (reproduc aici întreg paragraful):
Rome at the beginning was ruled by kings. Freedom and the consulship were established by Lucius Brutus. Dictatorships were held for a temporary crisis. The power of the decemvirs did not last beyond two years, nor was the consular jurisdiction of the military tribunes of long duration. The despotisms of Cinna and Sulla were brief; the rule of Pompeius and of Crassus soon yielded before Caesar; the arms of Lepidus and Antonius before Augustus; who, when the world was wearied by civil strife, subjected it to empire under the title of "Prince." But the successes and reverses of the old Roman people have been recorded by famous historians; and fine intellects were not wanting to describe the times of Augustus, till growing sycophancy scared them away. The histories of Tiberius, Caius, Claudius, and Nero, while they were in power, were falsified through terror, and after their death were written under the irritation of a recent hatred. Hence my purpose is to relate a few facts about Augustus- more particularly his last acts, then the reign of Tiberius, and all which follows, without either bitterness or partiality, from any motives to which I am far removed.
Şi iată originalul (mi-a luat ceva timp să îl găsesc!):
Vrbem Romam a principio reges habuere; libertatem et consulatum L. Brutus instituit. dictaturae ad tempus sumebantur; neque decemviralis potestas ultra biennium, neque tribunorum militum consulare ius diu valuit. non Cinnae, non Sullae longa dominatio; et Pompei Crassique potentia cito in Caesarem, Lepidi atque Antonii arma in Augustum cessere, qui cuncta discordiis civilibus fessa nomine principis sub imperium accepit. sed veteris populi Romani prospera vel adversa claris scriptoribus memorata sunt; temporibusque Augusti dicendis non defuere decora ingenia, donec gliscente adulatione deterrerentur. Tiberii Gaique et Claudii ac Neronis res florentibus ipsis ob metum falsae, postquam occiderant recentibus odiis compositae sunt. inde consilium mihi pauca de Augusto et extrema tradere, mox Tiberii principatum et cetera, sine ira et studio, quorum causas procul habeo.
(Classics)
Aşa încep Analele lui Tacitus: istoria Romei până la Imperiu condensată în câteva rânduri! Am la Bucureşti cartea, în tălmăcirea lui Eugen Lovinescu; am citat aici din memorie.
Spune Lovinescu, sintetică în sine, limba latină devine şi mai sintetică sub pana nervoasă a marelui istoric.
Este atât de modern în mentalitate şi în exprimare Tacitus! Eram elev de liceu şi am citit cartea pe nerăsuflate.
Iată fragmentul, în versiunea engleză a lui Alfred John Church si William Jackson Brodribb (reproduc aici întreg paragraful):
Rome at the beginning was ruled by kings. Freedom and the consulship were established by Lucius Brutus. Dictatorships were held for a temporary crisis. The power of the decemvirs did not last beyond two years, nor was the consular jurisdiction of the military tribunes of long duration. The despotisms of Cinna and Sulla were brief; the rule of Pompeius and of Crassus soon yielded before Caesar; the arms of Lepidus and Antonius before Augustus; who, when the world was wearied by civil strife, subjected it to empire under the title of "Prince." But the successes and reverses of the old Roman people have been recorded by famous historians; and fine intellects were not wanting to describe the times of Augustus, till growing sycophancy scared them away. The histories of Tiberius, Caius, Claudius, and Nero, while they were in power, were falsified through terror, and after their death were written under the irritation of a recent hatred. Hence my purpose is to relate a few facts about Augustus- more particularly his last acts, then the reign of Tiberius, and all which follows, without either bitterness or partiality, from any motives to which I am far removed.
Şi iată originalul (mi-a luat ceva timp să îl găsesc!):
Vrbem Romam a principio reges habuere; libertatem et consulatum L. Brutus instituit. dictaturae ad tempus sumebantur; neque decemviralis potestas ultra biennium, neque tribunorum militum consulare ius diu valuit. non Cinnae, non Sullae longa dominatio; et Pompei Crassique potentia cito in Caesarem, Lepidi atque Antonii arma in Augustum cessere, qui cuncta discordiis civilibus fessa nomine principis sub imperium accepit. sed veteris populi Romani prospera vel adversa claris scriptoribus memorata sunt; temporibusque Augusti dicendis non defuere decora ingenia, donec gliscente adulatione deterrerentur. Tiberii Gaique et Claudii ac Neronis res florentibus ipsis ob metum falsae, postquam occiderant recentibus odiis compositae sunt. inde consilium mihi pauca de Augusto et extrema tradere, mox Tiberii principatum et cetera, sine ira et studio, quorum causas procul habeo.
(Classics)
0 Comments:
Post a Comment
<< Home