Anghel Saligny

Anghel Saligny (1854-1925)
(www.emaramures.ro/stiri/13775/ISTORIA-ZILEI-Evenimente-din-17-iunie-calendar-istoric-si-religios-aniversari-vedete)
no copyright infringement intended

constructorul marelui pod dela Cernavoda, la vremea aceea cel mai lung pod din Europa

roman cu ascendenta franceza, acest mare inginer a fost unul din pionierii mondiali ai constructiilor de poduri cu structuri metalice si de silozuri din beton armat

In fotografia facuta in 1912 la Academie este al saptelea la masa din stanga (intre Victor Babes si Grigore Antipa).


In anul 1885, ca de obicei cand era vorba de mari lucrari ingineresti publice, guvernul roman a organizat un concurs international pentru proiectul unui pod de cale ferata peste Dunare, la Cernavoda. Nemultumita de ofertele prezentate de firme straine, atat Comisia de adjudecare a ofertelor, alcatuita din specialisti romani si straini, cat si Directia generala a Cailor Ferate Romane iau decizia de a incredinta dificila lucrare inginerului roman Anghel Saligny si colaboratorilor sai. Astfel, la 21 octombrie 1890, in prezenta Regelui Carol I, era marcata inceperea lucrarilor pentru noul pod. La numai cinci ani de la inceperea lucrarilor, in ziua de 14 septembrie 1895 era inaugurat sistemul de poduri de cale ferata ce traverseaza Dunarea intre Fetesti si Cernavoda (wiki).

Podul lui Saligny de la Cernavoda
photo taken from the train by Bogdan Giusca
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Pod_Cernavoda.jpg)
no copyright infringement intended

Una din matusile mele, sora a mamei, a urmat liceul normal din Constanta, pentru a deveni invatatoare. Era imediat dupa incheierea Primului Razboi Mondial. Bunica mea a dus-o la Constanta - amandoua vedeau pentru prima oara Dobrogea si marea. La ducere, podul dela Cernavoda era inchis pentru reparatii, asa ca au trebuit sa traverseze Dunarea cu bacul. Dupa ce a aranjat-o la caminul liceului, bunica s-a intors la Bucuresti, si era pregatita sa coboare din tren la Cernavoda, pentru a lua bacul. Spre surpriza ei, trenul a trecut peste pod. Reparatiile se terminasera. Era una din amintirile care ii ramasesera vii in minte, asa cum imi povestea si despre o vizita a imparatului austro-ungar Franz Josef la Bucuresti, candva de demult. Imi descria uniforma imparatului si uniforma regelui nostru Carol care il intampinase.



(1912: Sedinta la Academia Romana)