Updates, Live

Thursday, March 07, 2013

Promenada Vernet

Claude-Joseph Vernet: La Source Abondante
(whole image and detail)
oil on canvas, 1767 (?)
Hermitage Museum, Youssoupov Gallery
(http://www.univ-montp3.fr)
no copyright infringement intended
...C’était deux pécheurs ; l’un assis et les jambes pendantes vers le bas du rocher, tenait sa ligue qu’il avait jetée dans des eaux qui baignaient cet endroit ; l’autre, les épaules chargées de son filet, et courbé vers le premier, s’entretenait avec lui. Sur l’espèce de cette chaussée rocailleuse que le pied du rocher formait en se prolongeant, dans un lieu où cette chaussée s’inclinait vers le fond, une voiture couverte et conduite par un paysan, descendait vers un village situe au-dessus de cette chaussée… croyez-vous qu’un artiste intelligent eût pu se dispenser de placer ce nuage précisément où il est ?
[Doi pescari; unul asezat, picioarele atarnandu-i spre baza stancii, tinandu-si undita, capatul ei aruncat in apele scaldand locul; celalalt, umerii impovarati de navod, aplecat catre primul, vorbindu-i. Un soi de drumeag pietros, format de piciorul stancii, prelungindu-se departe, spre a se indoi in jos; o caruta cu coviltir condusa de un taran, coborand catre un sat aflat undeva incolo ... credeti ca un pictor inteligent n-ar simti nevoia sa aseze norul acela exact unde este?]

(click here for the English version)

Promenada Vernet este un fragment al cronicii consacrate de catre Diderot Salonului parizian dela 1767. Este considerata in general ca o lucrare de sine statatoare, datorita unitatii ei de subiect si de stil.

Cateva vorbe despre Saloanele lui Diderot. A scris despre Saloanele dintre 1759 si 1781 si si-a publicat cronicile in Correspondance littéraire, philosophique et critique. Cum aceasta revista era distribuita exclusiv unei liste de abonati care fusesera selectati cu multa grija (un soi de samizdat pentru uzul aristocratilor, lista cuprindea doar membri din inalta nobilime europeana, nici unul din Franta), Saloanele lui Diderot aveau sa fie cunoscute de catre publicul francez mult mai tarziu, odata ce vor incepe sa fie alcatuite editiile postume ale operei sale.

Lista artistilor analizati de catre Diderot e destul de lunga, printre ei Chardin, Deshays, Greuze, Boucher, Vernet, Fragonard (si multi altii, i-am mentionat aici numai pe cei ale caror lucrari am avut ocazia sa le vad, la Muzeul din Washington). Modalitatea in care Diderot trateaza subectul este cu totul neconventionala. Asa cum se intampla cu mai toate scrierile lui Diderot, nici aceste cronici nu cad intr-un gen anume, ci incaleca mai multe domenii. Sunt in acelasi timp eseuri de filosofia esteticii, scrisori catre prieteni apropiati si cititori de departe, critica de arta si lectura antrenanta (Claudia Moscovici, Diderot’s Salons: Art Criticism of Greuze, Chardin, Boucher and Fragonard). Filosofia esteticii: exista un criteriu universal pentru a defini frumosul sau din contra, fiecare criteriu individual este legitim? Diderot cauta un raspuns echilibrat, atat universalul cat si individualul fiind potential periculoase atunci cand sunt connsiderate  adevaruri absolute. Forma epistolara: cronica fiecarui Salon  este compusa ca o scrisoare adresata de catre Diderot prietenului sau Grimm (editorul sef al revistei Correspondance littéraire); comentarii de-ale lui Grimm apar cateodata inserate in text. Critica de arta: rococoul se indrepta spre obstescul sfarsit; chiar daca Boucher era inca ancorat zdravan in bucolic, lucrurile interesante veneau dela Chardin, al carui ochi tintea obisnuitul, viata de zi cu zi; Diderot era partizanul noilor tendinte in arta, si isi exprima punctul de vedere cu pasiune si determinare. Lectura antrenanta: cum singurii cititori ai Saloanelor erau abonatii la Correspondance littéraire, oameni care nu traiau in Franta, deci carora le era imposibil sa vada picturile aflate la Paris, totul era pana la urma un dialog purtat intre imaginatia cititorilor si magia paginilor scrise de Diderot.



Claude-Joseph Vernet: Les Occupations du Rivage
(whole image and detail)
oil on canvas, 1766
private collection
(http://sites.univ-provence.fr/pictura/GenerateurNotice.php?numnotice=A4435)
no copyright infringement intended
…ce groupe des femmes. L’une, penchée vers la surface de l’eau, y trempe son linge ; l’autre, accroupie, le tord ; une troisième, debout, en a rempli le panier, qu’elle a posé sur sa tète… Hâte-toi, car ces figures prendront dans un instant une autre position, moins heureuse, peut-être. Ce pécheur, qui a jeté son filet vers la gauche... son chien à côté de lui... à l’endroit où les eaux prennent toute leur étendue... ces eaux tranquilles et calmes dont la surface s’étend et se perd dans le lointain…
[.. .grupul acesta de femei. Una, aplecata spre suprafata apei, isi moaie rufele; cealalta, incovoiata, le stoarce; a treia, in picioare, si-a umplut cosul si si l-a asezat pe cap... Sa ne grabim, pentru ca figurile acestea vor lua intr-o secunda alta pozitie, poate mai putin fericita. Pescarul acela, care si-a aruncat navodul in stanga... cainele lui langa el... in locul in care apa se lateste... aceasta apa linistita si calma a carei suprafata se prelungeste, disparand in departare...]


Hai sa mergem acum la Promenada Vernet. Sunt analizate sapte tablouri. Diderot descriindu-le pe fiecare fara sa le numeasca, identificarea lor e o problema dificila. Daca ne uitam in catalogul Salonului  din 1767, le vom gasi pe toate mentionate sub un nume colectiv (numar de catalog 39: tablouri de Vernet) fara alte detalii. Pana la urma specialistii s-au putut pronunta numai asupra a patru dintre ele: La Source Abondante se afla azi la Ermitaj in Saint Petersburg, Les Occupations du Rivage apartine azi unei colectii particulare, la Paris, Le Fanal Exhaussé ne-a parvenit numai indirect (exista o gravura inspirata de ea, este facuta de William Byrnes, si se afla la Bibliothèque Nationale de France). Cat despre a patra, Rivage dans les Alpes, nimeni nu stie unde se afla in prezent.



... un phare, qui s’élevait du sommet des rochers. Il allait se perdre dans la nue ; et la mer, en mugissant, venait se briser à ses pieds. Au loin, des pécheurs et des gens de mer étaient diversement occupés. Toute l’étendue des eaux agitées s’ouvrait devant moi ; elle était couverte des bâtiments dispersés. J’en voyais s’élever au-dessus des vagues, tandis que d’autres se perdaient au-dessous, chacun, à l’aide de ses voiles et de sa manœuvre, suivant des routes contraires, quoique poussé par un même vent ; image de l’homme et du bonheur, du philosophe et de la vérité.
[... un far, nascut parca din varful stancilor, pierzandu-se in nori; si marea, spumegand, spargandu-se la piciorul lui. Mai departe, pescari si alti oameni ai marii, ocupati cu diferite lucruri. Intreaga suprafata a apelor agitate deschizandu-se catre mine, acoperita de corabii dispersate. Unele ridicandu-se deasupra valurilor, altele inclinandu-se inspre adanc, fiecare folosindu-si panzele si carma, urmand drumuri contrare, desi manate de acelasi vant; imagine a omului si fericirii, a filosofului si adevarului.]



Este o promenada, pentru ca asta face Diderot, ne povesteste despre o calatorie imaginara dela un peisaj redat de una din picturi la celalalt: sapte lucrari de Vernet precum sapte statiuni, fiecare un loc de meditatie a imaginii - stanci, nori, ape, oameni, corabii, lumini si umbre; fiecare meditatie mergand mai departe, ridicand alte intrebari, in cele din urma dand impulsul de a continua calatoria catre o noua statiune, pentru a afla mai mult, pentru a intelege mai mult. O calatorie asemenea unui pelerinaj catre acel ceva nedeslusit dar dorit cu nesat, dincolo de puterea noastra de pricepere, cautand sa intelegem cine suntem de fapt, care ne sunt izovoarele, care ne este adevarata identitate. Este expresia sublimata a acelui Grand Tour, calatoria facuta pe urmele mostenirii culturale europene, obligatorie pentru tinerii dispunand de o situatie materiala ai secolului al optsprezecelea, un pelerinaj, un rit de pasaj. Vernet traise aceasta experienta, redand-o pe panzele sale. Diderot isi apropia experienta lui Vernet, si-o facea a lui, o traia din nou, explorandu-i toate potentialitatile ascunse. Iar cititorii erau chemati sa traiasca aceeasi experienta, din nou si din nou, citind textul, imaginandu-si tablourile, explorand mai departe potentialitatile ascunse, in cautarea identitatii lor culturale europene, a izvoarelor lor. Liszt va urma aceeasi cale in Anii sai de Pelerinaj. Experienta traita odata de catre artistii vizuali, rememorata, filtrata, traita din nou, prin cuvinte pentru Diderot, prin sunete pentru Liszt. Experienta existentiala, de cautare a identitatii, a izvoarelor.


Elle (La Promenade Vernet) prolonge le passé et elle annonce l’avenir, dans tous les domaines : esthétique, philosophique, poétique. Si le propre des grandes créations et d’intégrer et d’irradier, celle-ci se classe parmi les premières… Sans être un hors-texte ni même un prétexte, la présence du tableau ne se manifeste que sous forme d’échos affaiblis, d’autant plus troublante qu’ils sont étouffés par l’éloignement, tel le carillon d’une cathédrale engloutie… On va sans cesse (et sans encombre) d’un réel factice qui est lui-même un imaginaire transposé, pour rejoindre le réel du tableau, lequel a son tour devient le lieu de fixation d’une idée, et le prétexte de nouveaux départs.
[Prelungeste trecutul si vesteste viitorul, in toate domeniile: estetic, filosofic, poetic. Daca le este propriu marilor creatii sa integreze si sa radieze, aceasta Promenada se numara printre cele mai de seama... Fara sa fie un element adaugat, sau chiar  un pretext, prezenta tabloului se manifesta sub forma unor ecouri slabe, care ne framanta cu atat mai mai mult cu cat le simtim inabusite de distanta, precum clopotele unor catedrale inecate .. In mod constant (si in deplina siguranta) ne vom urma calatoria de la o realitate fictiva (ea insasi un imaginar transpus) catre pictura reala, care devine la randul ei locul unde se fixeaza idei, si pretextul unor noi inceputuri]



Claude-Joseph Vernet: Rivage dans les Alpes
oil on canvas, 1767
present location: unkown
(http://www.univ-montp3.fr/pictura/GenerateurNotice.php?numnotice=A1203)
no copyright infringement intended
… à droite la cîme d’un rocher qui se perd dans la nue. Il était dans le lointain, à en juger par les objets interposés, et la manière terne et grisâtre dont il était éclairé. Proche de nous, toutes les couleurs se distinguent ; au loin, elles se confondent en s’éteignant ; et leur confusion produit un blanc mat… au devant de ce rocher, et beaucoup plus voisin, une fabrique de vieilles arcades, sur le ceintre de ces arcades une plate-forme, qui conduisait a une espèce de phare, au-delà de ce phare, a une grande distance, des monticules. Proche des arcades … un torrent qui se précipitait d’une immense hauteur, et dont les eaux écumeuses étaient resserrées dans la crevasse profonde d’un rocher, et brisées dans leur chute par des masses informes de pierres ; vers ces masses, quelques barques à flot … une langue de terre où des pécheurs et d’autres gens étaient occupés. Sur cette langue de terre un bout de forêt éclairé par la lumière qui venait d’au-delà ; entre ce paysage…, le rocher crevasse et la fabrique des pierres, une échappée de mer qui s’étendait à l’ infini, et sur cette mer quelques bâtiments dispersés…
[…. coroana unei stanci pierzandu-se in nori. Era in departare, judecand dupa obiectele interpuse, si dupa cat de slab si mohorat erau luminate. Aproape de noi, culorile se disting, la distanta ele se amesteca si se sting, iar confuzia lor produce un alb mat... in fata acestei stanci, mult mai aproape, o tesatura de arcade vechi, iar in varful lor o platforma conducand catre ceva ce seamana cu un far, dincolo de far movile. Aproape de arcade ... o cascada cazand dela o mare inaltime, apele inspumate fiind stranse de crevasa unei stanci, si fiind sparte in cadere de mase informe de piatra... inspre aceste mase, plutesc cateva barci... o limba de pamant unde pescari si alti oameni sunt ocupati. Pe aceasta limba de pamant un capat de padure, luminat de undeva dincolo de imaginea asta ... intre crevasa si tesatura de stanci, un pic de mare intanzandu-se spre nemarginire , iar pe aceasta mare corabii dispersate]

Labels: ,

0 Comments:

Post a Comment

<< Home