Updates, Live

Thursday, November 28, 2013

Amintiri despre trecute zile de Thanksgiving

Have the Best Thanksgiving! Ever!
(http://explorethedc.org/have-the-best-thanksgiving-ever/)
no copyright infringement intended


Ştiam şi eu câte ceva despre Thanksgiving, ce se sărbătoreşte, însă mă mira că părea a fi considerat de americani o sărbătoare foarte importantă, parcă mai importantă decât toate celelalte. Aşa că odată l-am sunat pe un prieten stabilit în America de mult şi l-am întrebat. Mi-a zis că sărbătoarea de Thanksgiving e atât de populară în America pentru că e o sărbătoare fără conotaţie religioasă, aşa că îi adună pe toţi, indiferent de credinţa fiecăruia.

După câţiva ani m-am mutat în America şi am început să aflu mai multe, în primul rând că există şi unii americani care nu cred potrivit să se sărbătorească această zi: răsplata generozităţii populatiei native avea să fie exterminarea. Se poate discuta desigur, însă istoria trebuie acceptată aşa cum a fost, şi cu bune şi cu rele, şi cu foarte bune şi cu foarte rele. Am mai citit apoi şi despre alte opinii: că de fapt generozitatea de atunci a băştinaşilor a fost un calcul politic al unui şef de trib, un calcul politic bazat pe raţiuni oportuniste, şi care nu a însemnat că toţi nativii erau dispuşi la asemenea gesturi. Un şef de trib care era un colaboraţionist avant la lettre. Ceea ce e poate iarăşi corect, dar şi aci aş zice că istoria trebuie acceptată aşa cum a fost. Un om posibil oportunist a ajutat nişte oameni să nu moară de foame. Acei oameni au pus bazele Americii de azi.

Aveam să aflu şi că în Virginia, statul în care locuiam, Thanksgiving-ul ar trebui celebrat la o altă dată şi cu alt meniu decât cel din Massachusetts, pentru că şi în colonia intemeiată in Virginia de azi un alt şef de trib (generos sau oportunist) îi ajutase pe colonişti. Aşa o fi fost, dar iată că în toată America Thanksgiving-ul se sărbătoreşte la data statornicită în colonia care azi e statul Massachusetts şi cu meniul de acolo.

Saying grace before carving the turkey at Thanksgiving dinner in the home of Earle Landis in Neffsville, PA
November 1942
Photo by Marjory Collins. Farm Security Administration - Office of War Information Photograph Collection (Library of Congress)
(http://en.wikipedia.org/wiki/File:Thanksgiving_grace_1942.jpg)
no copyright infringement intended


Este o sărbătoare de familie şi oamenii călătoresc dintr-o parte a Americii în alta ca să fie alături de rudele lor, la masa unde se taie curcanul, Aşa că mai toate restaurantele sunt închise.

Problema mea era că mă aflam singur în Virginia. Timp să mă duc la băiatul meu în Massachusetts, sau la surori la New York, nu prea aveam, aşa că profitam de ziua asta liberă, dar singur.

Într-un an m-am dus în Alexandria să sărbătoresc acolo. Un oraş superb pe malul Potomacului, cu un centru istoric de care sunt îndrăgostit şi în care mă duceam foarte des. Numai că restaurantele erau închise. Şi cel la care ma gândisem să încerc, Fish Market. Imi plăcea să merg la Fish Market şi să comand o porţie de stridii. Era închis. Doar un singur restaurant era deschis, chiar pe malul fluviului, într-o clădire care pe vremuri fusese farul portului şi unde se păstrau atunci de demult şi hărţile necesare navigaţiei. Am intrat şi m-au întrebat dacă am facut rezervare. Nu făcusem. M-au invitat atunci să iau loc la bar. Am comandat o porţie de stridii (cred că mă cunoaşteţi acum, că sunt un om cu idei puţine dar fixe) şi mi le-au servit intr-o farfurie de argint. Sigur că şi preţul a fost de argint.

Au mai trecut anii, obişnuiam ca revelionul să mi-l petrec pe străzile aceleiaşi Alexandria, un oraş despre care aş fi in stare să vă povestesc fără întrerupere, deseori însă mă duceam să fac revelionul la băiat.

Ultimul Thanksgiving în America am fost din nou singur! Am ieşit dimineaţa în orăşelul în care mă aflam, erau deschise doar cele două Starbucks-uri şi un Peet's Coffee and Tea. Le-am luat la rând, am băut cafea cât se poate de mult, şi la patru dupa masă s-au închis şi ele.

Acum sunt, cum ştiti, la Bucureşti. Însă Thanksgiving-ul a venit şi el după mine. Lumea s-a mai americanizat aici, aşa cum se întâmplă în toata lumea. Şi de acest Thanksgiving sunt liber. Dar de data asta nu mai sunt singur.


(A Life in Books)

0 Comments:

Post a Comment

<< Home