Vasile Ernu, Pietre de uitare

(image source: vice)
no copyright infringement intended

Aici mai sînt cîteva pietre funerare, vechi. Foarte vechi... Cînd eram mic, mă fascinau literele scrise acolo... atît de vechi, încît pînă şi culoarea pietrei lua culoarea pămîntului şi a ierbii. Erau atît de vechi, încît aveam impresia că nu mai sînt morminte, ci fac parte deja din natură. Mi se părea că acele pietre funerare cresc direct din pămînt... Ele aparţineau unui trecut care aproape că nu mai avea memorie. Nu mai erau pietre de aducere aminte, ci mai degrabă pietre de uitare. Erau nişte pietre funerare care ne aminteau că am uitat ceva important, dar nu ştiam ce.



(Vasile Ernu)