Vasile Ernu, Unde-i raiul pe pămînt?

(image source: FB page of Vasile Ernu)
no copyright infringement intended

Cum tot globul "civilizat" e încarcerat în casă în această carantină nelimitată, oamenii dispun de tot mai mult timp.
On-lineul îi salvează.

Observ însă că fiecare generaţie se comportă în felul ei.
Cei foarte tineri se joacă în reţea, cei tineri îşi trimit poze, cei mai puţin tineri dar care nu sunt încă bătrîni îşi trimit linkuri depresive, cei bătrîni comunică cu nepoţii plecaţi în cele 101 zări iar generaţia mea îşi caută prietenii de şcoală utaţi ca să mai comunice. E vîrsta 45+ în care vin nostalgiile şi amintirile.

Mă trezesc şi eu cu un mesaj direct:

- Vasea, asta eşti tu?
După cum e scrisă fraza am înţels că acel Vasea din propoziţie sigur sunt eu. E un calc rusesc.
- Probabil sunt eu, răspund precaut.

Am trecut în viaţă prin multe locuri şi pe lîngă prea mulţi oameni. Pe unii chiar nu aş vrea să-i mai întîlnesc.

- Vasea, nu te-ai schimbat deloc. Eşti excat ca în 88 cînd ai venit la noi la şcoală. Ai stat un an şi ai plecat dar ştii că mi-ai lăsat dăuă cărţi pe care nu ţi le-am mai întors. Dar să ştii că m-au ajutat mult, începe el destăinuirile.

88? Mamă, asta e din altă viaţă, altă lume; de atunci am mai trăit 33 de vieţi, gîndesc eu în sinea mea.

- Sunt eu, Sania, nu mă recunoşti?
Între timp îmi băgase imagine.

Mă uit pe poză, bagă şi video repede.

- Sania, scuze dar nu-mi mai amintesc. Iar faţa ta nu-mi aminteşte mare lucru. Cred că te-ai schimbat, încerc eu prudent.

Începe să-mi povestească o mulţime de detalii din perioada aia. E clar: omul a fost lîngă mine atunci.

- Bine Sania, şi care e viaţa ta acum. Ce ai făcut în ultimii 32 de ani? Povesteşte!

- Ooo Vasea, am făcut de toate. Am zis gata: plec în lumea largă să caut fericirea. Şi am plecta la Moscova după bani lungi. Am stat o perioadă: nişte porci ruşii ăştia chiar dacă şi eu pe un sfert îs rus, doar ştii.
După care am zis, Zapad (occident). Am plecat la Viena. A fost bine la început dar după ce am văzt cum au stricat oraşul toţi veneticii am zis: nu se mai poate. Am plecat.
- Unde?
- Germania. Am început un business. Dar se poate de răul fasciştilor. Asta sunt brat (frate), asta...

După care am plecat în State. Ştii cum cîntam noi la şcoală: Goodbye Amerika gde de bîl nikogda! (Adio America, locul unde nu am fost niciodată). În Ştate (SUA) m-am simţit ca în Soiuz (URSS). Ca acasă. Doar că ăia sunt idioţi. Nu am rezistat şi am plecat. E ca în Soiuz dar altfel.

Am zis gata, poehali! (să mergem) şi am plecat în Israel. Ştii că am o parte din familie plecată acolo. Băi Vasea, acolo am dat peste naşi (ai noştri). Nu-i mai suport. Nici tu evrei, nici tu ruşi, nici tu sovietici. Bleaha-miha!

-Sania, unde te-ai stabilit pînă la urmă? încerc eu să aflu mai repede sfîrşitul poveştii.

- Vasea, am dat de ţara visurilor mele, de raiul pe pămînt. M-am mutat în Italia. Ofigheti (superlativ) ce ţară: civilizaţie, mîncare, frumos, mare, soare, munte, lejereanu, vinuţ. La vita e bella şi dolce far niente. Am zis: Sania aici e de tine, rămîi în rai şi gată. Aici o să mori fericit. Şi cînd să-mi rezolv toate afacerile, investiţiile, casă, tot, poftim: coronavirus. Într-o luna totul a devenit iad: panică, frică, morţi în jur, disperare. Cum se spune la noi: miroase a moarte în jur.

- Sania, e o situaţie tragică, zic eu, dar o să treacă. O să trecem şi peste asta. Să avem speranţă. Acum ce vrei să faci?

- Ce să fac: acum caut disperat o formă să ajung la Chişinău, mi se pare că e locul cel mai sigur. Gata îmi ajunge. Vreau înapoi în Basarabia. Unde altundeva decît acolo? Unde poate fi mai bine decît acolo?
A propos nu ai pe cineva la vamă să mă treacă cumva? Plătesc bine...

Stau, ascult povestea lui Sania şi mă minunez de acest traseu, de această goană nebună atît de specifică generaţiei mele maturizate în anii 88-93, în acea ruptură. Această goană în căutarea raiului pe pămînt.

Şi după 30 de ani am aflat că pămîntul e totuşi rotund: am alergat ca disperaţii înainte, fără o clipă de odihnă, şi unde am ajuns? Şi mai ales cum am ajuns?

(source: FB of Vasile Ernu)

no copyright infringement intended

(Vasile Ernu)