Poliţie Gramaticală

În România, în 2011, s-a acordat o singură amendă de circulaţie completată fără greşeli gramaticale
(Observator BN)
no copyright infringement intended

Cred că esenţa acestei dezbateri se poate rezuma într-o intrebare: e justificat moral sa excludem oamenii din dezbaterea publică din lipsa înţelegerii regulilor gramaticale? Cred că nu. Elitismul gramatical nu ajută pe nimeni. Să mă explic: *cu cât observ mai mult acest fenomen de a corecta fiecare forum, fiecare postare, fiecare conversaţie de metrou, cu atât sunt mai deranjat de el la nivel moral. În esenţa sa, poliţia gramaticală, nu e altceva decât elitism de modă veche. * guvernul sud-african, sub apartheid, nu a avut niciun fel de remuşcare în a promova un sistem de educaţie diferenţiat. Mult mai bun pentru albi decât pentru minorităţi. Educaţia era segregată prin Legea Bantu (1953), lege ce a creat un sistem educaţional separat pentru studenţii africani menit să-i pregătească pe aceştia din urmă pentru a deveni clasa muncitoare - un sistem ce a existat până în 1994. * în timp ce exemplul sud-african este unul explicit, acesta exista în diferite forme, mai mult sau mai puţin vizibile, în fiecare ţară. Inclusiv în România există în diferenţa de educaţie între mediul urban şi cel rural, între români şi ţigani, între cei de la periferia unui oraş si copiii din centru. Am crescut în acest mediu de segregare urbană (şcoala nr.1, mai aproape de centrul oraşului, era considerată superioară şcolii mele, nr.4 de la o periferie a oraşului cu prezenţă minoritară crescută). Ca să nu mai vorbim de excluderea minorităţii maghiare din dezbaterile publice bazată pe această formă de critică elitistă. * critica gramaticală nu este întru totul o chestie rea. Ea trebuie folosită în spaţiul academic, juridic, în comunicatele oficiale, etc., unde folosirea limbii este un imperativ necesar. Însă aceste reguli nu ar trebui sa conteze pe stradă, în spaţiul public, unde atât de mulţi oameni au dreptul şi mai ales nevoia de a fi ascultaţi. * criticaţi oamenii pentru inadvertenţe factuale, pentru argumente greşite sau generalizări grosolane dar nu pentru modul cum pronunţă numele oraşului New York sau numele unui magazin francez. Criticaţi substanţa celor spuse nu forma în care sunt exprimate. Gramatica a fost mereu fluidă, liberă de functia sa. A promova aceasta dezbatere despre gramatică nu face altceva decât sa excludă oamenii din limba lor şi mai ales din societate.

(Mircea Barbu in Adevarul)

Sunt de acord numai parţial cu această opinie. Cred că necesitatea unei poliţii gramaticale trebuie extinsă dincolo de spaţiul academic, juridic, şi al comunicatelor oficiale. Cred că este obligatoriu ca toţi oamenii politici să respecte gramatica, şi nu numai în redactarea comunicatelor oficiale. Şi cred că este obligatoriu ca toţi cei ce lucrează în presă sau la televiziune să respecte gramatica. Pentru că toţi acestia, politicieni şi oameni de presă, sunt modele pentru noi ceilalţi. De ei depinde felul cum evoluează limba română. Iar rabaturile dela gramatică ale acestor persoane sunt dureros de frecvente. Ca şi stâlcirea limbii printr-o preţiozitate ridicolă, prin folosirea excesivă de neologisme, prin construcţii sintactice stupide care evită cacofonii acolo unde ele nu există (de genul ca şi elev, ca şi director, etc.).

Însă sunt cu totul de acord că toţi ceilalti vorbitori de romană trebuie să fie lăsaţi să se exprime liber, pentru că societatea are o nevoie vitală de a-i integra in discursul public.


(Dan Caragea)