Dimitrie Țichindeal

Dimitrie Țichindeal
1775 - 1818
(http://romaniamama.ro/administratie/grigore-ureche_4758.html)
no copyright infringement intended

Eminescu l-a așezat în rândul poeților din zilele de-aur a scripturelor române. L-a numit înainte de toți ceilalți - cu Țichindeal începe galeria de scriitori evocată în Epigonii:

Văd poeţi ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere:
Cichindeal gură de aur ...

(http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/e/mihai-eminescu-9zudtpd/epigonii-7zudpun.html#.UycHqc52gd0)

A fost preot și învățător (ajungând la treapta de revizor scolar), și mai ales a luptat toată viața lui pentru românii din Banat: eliberarea bisericii și școlii  românești de sub tutela ierarhiei sârbești. A crezut cu tărie că efortul educațional este primordial pentru emanciparea neamului său. A tradus în acest scop cărți bisericesti și de pedagogie, și fabule, pe care apoi le-a adaptat, pentru a se potrivi cu lumea satului românesc. Cunoștea limbile sârbă si germană și a tradus îndeosebi din scrierile unui mare iluminist sârb, Dositej Obradović (la rândul său un cunoscător și al universului românesc).

Epitomul sau scurte arătări pentru sfânta biserică, pentru veșmintele ei și pentru dumnezeiasca Liturghie care se săvârșește într-însa, așișderea și pentru preotul și slujitorul lui Dumnezeu
Tipografia Universității Crăiești a Ungariei, Buda, 1808
(http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c0/Epitomul_sau_Scurt%C4%83_ar%C4%83tare_pentru_sf%C3%A2nta_biseric%C4%83%2C_Buda%2C_1808.jpg)
no copyright infringement intended

Ce n-aş îndrăzni eu pentru binele neamului meu! ar fi afirmat la un moment dat Țichindeal. Am găsit undeva o interpretare a versului lui Eminescu, Cichindeal gură de aur... nestinsul ecou din inima marelui poet se referea, în mod special la caracterul moralist în sensul iluminist al epocii, pe care l-au avut scrierile lui Țichindeal. (http://www.faxmedia.ro/personalitatea-zilei/dimitrie-tichindeal/101.html)

Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături. Acum întâia oară culese și într-acest chip pe limbă românească întocmite
Tipografia Universității Crăiești a Ungariei, Buda, 1814
(http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Filosofice%C5%9Fti_%C5%9Fi_politice%C5%9Fti_prin_fabule_moralnice_%C3%AEnv%C4%83%C5%A3%C4%83turi,_Buda,_1814.jpg)
no copyright infringement intended

(A Life in Books)