Episcopi ai Bucovinei: 1783-1789 Dosoftei Herescu

Biserica Românească Sfânta Treime de lângă Cernăuți
ctitorie a episcopului Dosoftei Herescu, 1774
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%A1%D0%B2%D1%8F%D1%82%D0%BE-%D0%A2%D1%80%D0%BE%D1%97%D1%86%D1%8C%D0%BA%D0%B0_%D1%86%D0%B5%D1%80%D0%BA%D0%B2%D0%B0_%D0%A7%D0%B5%D1%80%D0%BD%D1%96%D0%B2%D1%86%D1%96_%D0%9A%D0%BB%D0%BE%D0%BA%D1%83%D1%87%D0%BA%D0%B0.jpg)
no copyright infringement intended

Dosoftei Herescu s-a născut în jurul anului 1710. A fost ucenicul Cuviosului Sila, egumenul Sihăstriei Putnei. Acela l-a călugărit şi l-a făcut preot. În 1747, ieromonahul Dosoftei a fost numit egumen al Mânăstirii Putna, iar în 1750 a devenit episcop al Rădăuţilor.

În 1775 imperiul habsburgic a anexat o parte din Țara de Sus a Moldovei şi a redenumit-o Bucovina (folosind echivalentul de origine slavă pentru cuvăntul fag, aşadar Țara Fagilor). Printre primele măsuri administrative care au urmat a fost punerea Bisericii Româneşti de acolo sub jurisdicţia Mitropoliei Sârbeşti dela Karlowitz, care avea autoritate asupra bisericii ortodoxe din tot imperiul. Sediul episcopiei româneşti a fost mutat în 1781 dela Rădăuţi la Cernăuţi, iar în 1783 Dosoftei Herescu a primit titlul de episcop exempt al Bucovinei (mi-a luat destul timp ca să mă dumiresc cu înţelesul termenului de episcop exempt: el nu mai depinde de un arhiepiscop sau mitropolit local, ci se află direct sub jurisdicţia unei autorităţi ecleziastice mai îndepărtate şi în principiu superioare celei locale - în cazul lui Dosoftei Herescu bănuiesc că titulatura de episcop exempt arăta că el nu mai depindea de Mitropolia Moldovei, ci de cea dela Karlowitz).

Dosoftei Herescu a fost un mare apărător al drepturilor şi tradiţiilor româneşti. Marea sa realizare a fost readucerea la Suceava în 1783 a moaştelor Sfântului Ioan cel Nou (care fuseseră luate în 1686 de polonezii lui Ioan Sobieski). A fost de asemenea ctitor de biserici: la 1773 biserica de lemn dela Vadul Vlădicii de lângă Rădăuţi, la 1774 biserica de lemn Sfânta Treime din satul Mahala de lângă Cernăuţi, la 1777 biserica de lemn din Vicovu de Jos. La 1781 a construit clopotniţa Mânăstirii Bogdana din Rădăuţi.

Am fost la Mânăstirea Sfântului Ioan cel Nou dela Suceava şi m-am inchinat şi eu în faţa moaştelor sfăntului. Şi am fost şi la Mânăstirea Bogdana din Rădăuţi: acolo este necropola primilor domnitori ai Moldovei.

Biserica de lemn Sfânta Treime de lângă Cernăuţi a slujit drept catedrală a Episcopiei Bucovinei între 1781 şi 1864. În 1876 biserica a fost mutată în Clocucica, tot lângă Cernăuţi. Pe la mjilocul deceniului 1960-1970, avea să fie din nou mutată, la Muzeul Etnografic din Liov, ca monument reprezentativ al artei bisericeşti bucovinene.

Episcopul Dosoftei Herescu a încetat din viaţă în anul 1789. Este înmormântat la cimitirul din Horecea de lângă Cernăuţi.

Clopotnița Mânăstirii Bogdana din Rădăuți
construită de episcopul Dosoftei Herescu, 1781
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Manastirea_Bogdana24.jpg)
no copyright infringement intended

(Bucovina)