…au tapis-franc nous étions réunis

Le tapis-franc du Lapin blanc dans Les Mystères de Paris
situé rue aux Fèves, démoli en 1860
(Les Mystères de Paris et les premiers romans-feuilletons - de la rive droite à la rive gauche)
no copyright infringement intended

…au tapis-franc nous étions réunis... primul capitol al Crailor de Curte Veche are acest motto.

Mai intai, ce insemneaza tapis-franc? Dictionarul francez ne da: (Vieilli) Cabaret ; endroit où se réunissent les voleurs, si adauga un exemplu: A l'argot du tapis-franc le Maître d'école avait substitué un langage presque recherché, qui annonçait un esprit cultivé et contrastait étrangement avec ses forfanteries sanguinaires (Eugène Sue, Murph et Rodolphe, chap.12, dans Les mystères de Paris, 1843).

In dictionarele englezesti am gasit:

(obsolete, slang) a low or unsavoury tavern or cabaret; sot-hole, grog-shop, pothouse

Sensul este evident, chiar daca, mergand mai departe, nu am gasit nimic pentru sot-hole, in schimb pentru grogshop am gasit (chiefly British) a usually low-class barroom.

Sa adaug etimologia lui tapis-franc, gasita pe un web-forum: It is a tavern for sleazy people. It comes from old French "tapi" = refuge and "franc" = free, safe.

In fine, un dictionar argotic frantuzesc da multe lamuriri:

cabaret, hôtel garni, auberge où se réunissent les voleurs ; cabaret du plus bas étage ; maison rdv des gens de mvaise vie ; cabaret à voleurs ; maison de recéleur ; marchand de vin affranchi ; table de jeu autour de laquelle se rassemblent les criminels, plus o multime de exemple:

◊ mais qui n'ont jamais, comme les cloisons des tapis-francs, entendu comploter de mauvais coups. 1932 [1882-1883] ◊ C'est vers les barrières d'Italie, des Deux-Moulins, de Fontainebleau, du Mont-Parnasse, du Maine, de l'Ecole-Militaire, que ces tapis-francs ouvrent leurs portes hospitalières à tous les bandits 1993 [1869-1875] ◊ Il allait du bouge le plus sordide au tapis franc le plus fermé 1955 ◊ Puis, il était venu à Paris où, pendant quelque temps, il n'avait eu d'autre refuge que les tapis-francs, d'autres moyens d'existence que de honteux trafics 1868 ◊ Je dis Grenelle parce que c'est encore le coin où les tapis francs sont les plus nombreux 1954 ◊ En argot, l'endroit où on vous a entraînés s'appelle un tapis franc. -Qu'est-ce que c'est que ça ? demande M. Praline. -C'est un tripot clandestin dans lequel les cartes sont maquillées. Les cartes qu'on appelle les brêmes 1954 ◊ Trouves toi au tapis franc, nous ferons ripaille d'avergots. 1821 ◊ J'ai été me refaiter dans un Tapis franc. 1821

Hai sa vedem cum s-ar traduce mai exact si in romaneste. Aici carturarii isi incep galceava, si am gasit-o povestita intr-un blog care m-a incantat (http://yistamate.wordpress.com/2008/02/27/au-tapis-franc-nous-etions-reunis-lprotat/).

Spune blogul de care va zisei ca Barbu Cioculescu traduce: in speluncă, ne adunasem. Matei Calinescu nu considera fericita traducerea tapis-franc prin speluncă, dar nici prin carciumă sau tavernă, si da o definitie, cf. Robert: cabaret rau-famat, unde se reuneau raufacatorii (sa-si imparta prada).

Les Mystères de Paris, le tapis franc, illustration de 1843
(http://fr.wikipedia.org/wiki/Fichier:Mysteres_de_paris_1.png)
no copyright infringement intended

Matei Calinescu s-ar putea sa aiba dreptate, dar nu prea cred ca definitia lui se poate aplica la intregul text (adica sa zici, cum? in cabaretul rau famat ne adunasem? nu prea suna neted). Tot speluncă as zice ca e mai aproape, chiar daca poate nu e foarte exact, astazi s-ar numi poate bombă, dar sigur ca nu putem lua bomba in calcul pentru epoca din carte. Ma gandesc cum ar fi tradus Mateiu Caragiale? Poate ar fi lasat tapis-franc, cine stie frantuzeste bine, cine nu, sa puna mana pe carte. Sau poate ar fi spus cârciumă, what about that? Argumente ar fi mai multe. In primul rand ca motto-ul e in fruntea primului capitol al Crailor, si acolo e vorba de o carciuma de pe Covaci (sa fi fost Iordache?).

O sa ma intrebati acum unde a fost carciuma asta, Iordache de pe Covaci. Am cautat-o si eu:

Asadar, una peste alta, eu as traduce prin cârciumă (banuiesc ca Sadoveanu ar fi zis o cinstita de crấșmă, numai ca aici suntem in Bucuresti pe Covaci, deci nu se potriveste).

Acum, ca vorbim de cârciumă si de crấșmă, e clar ca din franceza nu vin cuvintele astea. M-am intrebat mai intai daca nu vin din turceste, insa acolo cuvantul este birahane, care vine la randul sau din limba araba (حانة ceea ce se translitereaza prin hanh - cu alte cuvinte hanul nostru vine dela turci, care l-au preluat din araba - iar in persana este میخانه adica makhanh). Perechea cârciumă/crấșmă, ne vine insa dela slavi, doar ca si aici e o poveste, fiecare din cele doua cuvinte are o origine usor diferita. Iata ce ne spun dictionarele romanesti:

CẤRCIUMĂ, cârciumi, s. f. Local unde se consumă băuturi alcoolice (și mâncăruri). [Var.: crấșmă, (reg.) cấrcimă s. f.] – Din sl. krucima. Cred insa ca trebuie diferentiat intre sursa slava a cuvintelor „cârciumă” si „crấșmă”. Vezi definitia din Wikipedia in germana a cuv. vechi german „Kretscham”, derivat din cuv. slave „Karczam” (judecatorie) si/sau cuv. sorb „corčma” (birt, crasma, loc in care se tineau si judecati). Sorbii au fost absorbiti in regatul saxon, Saxonia fiind si prima zona germana in care apare numele de Kretschmar (carciumar)! Daca etimologia krucima – carciuma suna perfect plauzibil, in schimb cea pentru krucima – crasma imi pare mult mai putin plauzibila decit Karczam / corčma – crasma! Banuiesc deci ca exista o diferenta de origini pentru „cârciumă” si „crấșmă”, ambele din limbi slave, insa cu ceva diferente. Pretty complicated, cum ar zice englezul.

Bun, bun, cu tapis-franc ne-am mai lamurit intrucatva. Sa vedem acum de unde e luat acest motto. Autorul este un anume L. Protat. Si aici carturarii raman in galceava. Merg din nou la blogul de care v-am vorbit putin mai inainte, de unde aflam ca pentru Barbu Cioculescu L inseamna Lucien, pe cand pentru Matei Calinescu L. inseamna Louis. Se pare ca era intradevar Louis, deci ar avea dreptate Matei Calinescu, care sustine mai departe ca linia e luata dintr-o piesa care parodiaza Lucrèce a lui F.Ponsard, mai precis monologul lui Pincecul: tous six au tapis franc nous étions réunis.Tot ce se poate.

In fine (ne zice acelasi blog), Matei Calinescu merge apoi si mai departe, propunandu-ne o analiza hermeneutica a motto-ului, bazata pe Dictionarul de Simboluri al lui Hans Biedermann:

…treptele sunt simbol al urcarii spre un nivel superior… in simbolistica franc-masonica, treptele de pe covoarele uceniciei (tapis) sunt echivalente cu gradele de initiere, de pilda 3 trepte sunt echivalente cu virtutile cumpatarii, dreptatii si iubirii binevoitoare de oameni. 7 trepte simbolizeaza cele sapte arte si stiinte libere din doctrina medievala, cele sapte varste ale omenirii, precum si cele sapte virtuti cardinale... desigur, totul trebui vazut inversat, dupa cum nu osteneste a arata Pașadia. tot in dictionarul citat, la scara ascezei gasim ca prima treapta este cea a dragonului pacatului, care trebuie calcat in picioare (Mateiu Caragiale avea ca sigiliu un cavaler, cu panas din par de coada de cal la coif- reprezentare neobisnuita a Sfantului Gheorghe, ucigand balaurul; acesta se poate vedea in exemplarul Familiile boieresti romane, O.-G. Lecca, cu adnotari si desene de Mateiu Caragiale)

Sa fie romanul lui Mateiu pana la urma un tratat de initiere masonica, iar strazile de pe langa Curtea Veche o carte pe care trebuie sa stii sa o citesti? As zice ca e nitel mai complicat. Voi reveni.

(http://karenswhimsy.com/masonic-symbols.shtm)
no copyright infringement intended

(Mateiu Caragiale)