Episcopi ai Bucovinei: 1823-1834 Isaia Băloșescu

Episcopul Isaia Băloșescu
(http://infoportal.rtv.net/articol~din-religie~info-3427784~14-septembrie-1834-a-trecut-la-cele-vesnice-in-cernauti-ingropat-la.html)
no copyright infringement intended

A fost al treilea episcop al Bucovinei, urmându-i lui Daniil Vlahovici. S-a născut în 1765 la Putna, în familia unui preot, A învăţat la Academia duhovnicească dela Mânăstirea Putna, sub îndrumarea unui vestit pedagog al vremii, arhimandritul Vartolomei Măzăreanul. În 1778 a intrat în cinul călugăresc. După absolvirea Academiei este adus la Cernăuţi, la Consistoriul episcopal unde lucrează între 1789-1792 ca protodiacon şi cancelist. În 1793 devine egumenul Mânăstirii Dragomirna, şi după scurt timp trece la Mânăstirea Putna, unde este egumen între 1793-1795. Revine apoi la Cernăuţi ca asesor la Consistoriul episcopal (între 1795-1807). Între 1807-1808 este vicar general al Episcopiei Bucovinei, devine apoi arhimandrit, mai întâi la Mânăstirea Putna şi apoi arhimandrit diecezan.

În 1823 este sfinţit Episcop al Bucovinei (ceremonia de consacrare având loc la Catedrala Metropolitană Sârbească dela Karlowitz). Ca episcop s-a luptat pentru drepturile românilor. A susţinut înfiinţarea de şcoli teologice cu limba de predare română, a redeschis Academia duhovnicească dela Mânăstirea Putna (care fusese închisă de episcopul dinaintea lui, Daniil Vlahovici), a ridicat şcoala clericală dela Cernăuţi la gradul de institut teologic cu trei ani de studii, adăugându-i în 1828 şi un seminar-internat pentru 50 bursieri, şi a trimis tineri teologi români pentru specializare la Viena. În fine, a iniţiat salarizarea preoţilor bucovineni din veniturile Fondului religionar Greco-Oriental al Bucovinei.

Toate acestea mă duc cu gândul la elementele care apără identitatea unui popor. Aici este vorba de şcoală şi de biserică. Învăţământ în limba ta şi libertate pentru biserica ţării tale. Când Austria a ocupat Bucovina, politica ei a urmărit limitarea şcolii în limba română şi limitarea libertăţii de acţiune a bisericii româneşti. Episcopul Daniil Vlahovici a acţionat în spiritul acestei politici, punând şcolile bucovinene sub ascultarea Consistoriului Romano-Catolic din Lemberg, aducând dascăli străini, introducând ca limbă de predare germana şi poloneza, desfiinţând obligativitatea învăţământului primar, ceea ce a avut ca urmare închiderea a numeroase şcoli din satele româneşti. Mai mult, a dat dispoziţie oficiilor parohiale să slavizeze numele românilor. În schimb Isaia Băloșescu a luptat pentru dezvoltarea învăţământului în limba română. În ce priveşte libertatea bisericii româneşti, autorităţile habsburgice au început prin desfiinţarea a numeroase mânăstiri (focare de cultură românească) şi prin controlul veniturilor şi cheltuielilor bisericeşti - prin crearea Fondului religionar Greco-Oriental al Bucovinei, care era administrat la început de autorităţile militare, mai apoi de Consistoriul Romano-Catolic din Lemberg. Aici trebuie să îi recunoaştem lui Daniil Vlahovici meritul de a fi reuşit să obţină trecerea acestui fond sub autoritatea episcopiei.

Episcopul Isaia  Băloșescu a încetat din viaţă în 1834. Este înmormântat la Mânăstirea Putna, chiar lângă biserică, la sud de altar.


(Bucovina)