Cruz na porta da tabacaria (Pessoa - como Álvaro De Campos - rendido em romeno por Dan Caragea)
Cruz na porta da tabacaria!
Quem morreu? O próprio Alves? Dou
Ao diabo o bem-estar que trazia.
Desde ontem a cidade mudou.
Quem era? Ora, era quem eu via.
Todos os dias o via. Estou
Agora sem essa monotonia.
Desde ontem a cidade mudou.
Ele era o dono da tabacaria.
Um ponto de referência de quem sou
Eu passava ali de noite e de dia.
Desde ontem a cidade mudou.
Meu coração tem pouca alegria,
E isto diz que é morte aquilo onde estou.
Horror fechado da tabacaria!
Desde ontem a cidade mudou.
Mas ao menos a ele alguém o via,
Ele era fixo, eu, o que vou,
Se morrer, não falto, e ninguém diria.
Desde ontem a cidade mudou.
Quem morreu? O próprio Alves? Dou
Ao diabo o bem-estar que trazia.
Desde ontem a cidade mudou.
Quem era? Ora, era quem eu via.
Todos os dias o via. Estou
Agora sem essa monotonia.
Desde ontem a cidade mudou.
Ele era o dono da tabacaria.
Um ponto de referência de quem sou
Eu passava ali de noite e de dia.
Desde ontem a cidade mudou.
Meu coração tem pouca alegria,
E isto diz que é morte aquilo onde estou.
Horror fechado da tabacaria!
Desde ontem a cidade mudou.
Mas ao menos a ele alguém o via,
Ele era fixo, eu, o que vou,
Se morrer, não falto, e ninguém diria.
Desde ontem a cidade mudou.
(source: blog of Dan Caragea)
Pe ușă – o cruce la tutungerie!
Cine a murit? Chiar Alves? Ce păcat!
Dau dracului trecuta veselie.
De ieri întreg orașul s-a schimbat.
Atât cât îl vedeam… Cine să fie?
În fiecare zi și acum deodat’
Simt că-mi lipsește acea monotonie.
De ieri întreg orașul s-a schimbat.
Era a lui mica tutungerie.
Un punct de referință ce mi-am luat
Treceam pe-acolo-n zori și la chindie.
De ieri întreg orașul s-a schimbat.
În inimă n-am strop de bucurie,
Caci moartea este locul unde am stat.
Oroare-nchisă în tutungerie!
De ieri întreg orașul s-a schimbat.
Puteai măcar să-l vezi în prăvălie,
El era fix, iar eu cel ce-am plecat,
De mor, n-o să lipsesc, nimeni nu știe.
De ieri întreg orașul s-a schimbat.
Cine a murit? Chiar Alves? Ce păcat!
Dau dracului trecuta veselie.
De ieri întreg orașul s-a schimbat.
Atât cât îl vedeam… Cine să fie?
În fiecare zi și acum deodat’
Simt că-mi lipsește acea monotonie.
De ieri întreg orașul s-a schimbat.
Era a lui mica tutungerie.
Un punct de referință ce mi-am luat
Treceam pe-acolo-n zori și la chindie.
De ieri întreg orașul s-a schimbat.
În inimă n-am strop de bucurie,
Caci moartea este locul unde am stat.
Oroare-nchisă în tutungerie!
De ieri întreg orașul s-a schimbat.
Puteai măcar să-l vezi în prăvălie,
El era fix, iar eu cel ce-am plecat,
De mor, n-o să lipsesc, nimeni nu știe.
De ieri întreg orașul s-a schimbat.
(Fernando Pessoa)
(Dan Caragea)
Labels: Dan Caragea, Pessoa
0 Comments:
Post a Comment
<< Home