Da Vinci, Tintoretto, Zaki Baboun

Alaturi de fresca lui Leonardo, sa asezam un alt maestru al Renasterii, Tintoretto, si un contemporan de-al nostru, palestinianul Zaki Baboun. Nu vi se pare ca la Tintoretto Cerurile se unesc cu Pamantul?

Ma uit cand la imaginea lucrarii lui Leonardo, cand la cea a lui Tintoretto. La Leonardo fiecare figura este studiata atent, si din dramatismul fiecarei persoane rezulta un dramatism al ansamblului. La Tintoretto exista un tumult, al naturii si al personajelor, natura devine de fapt persoana si participa la tumult, iar Cina de Taina devine la el un eveniment cosmic, pe cand la Leonardo evnimentul ramane in istorie.

Intrebarea daca Iisus era casatorit cu Maria Magdalena nu are sens in fata lucrarii lui Tintoretto. Iisus este Marele Preot, si este Mielul de Jetfa, el pune acolo temeiul Liturghiei, Liturghia cosmica, Liturghia Ingerilor si Oamenilor, Liturghia care se va sluji apoi si in Apocalipsa, in tumultul intregului Cosmos apare si Duhul, sub forma porumbelului, iar restul sunt fleacuri, istoria este un fleac. Trei carti despre Liturghie sunt esentiale, una ii apartine Parintelui Schmeman, o alta Parintelui Boris Raduleanu (care cu aceasta carte intra in galeria celor mai mari teologi ortodocsi ai secolului XX) si in sfarsit o legenda incantatoare pe care o voi povesti odata, cand voi avea harul sa o pot povesti.

Iar la Zaki Baboun, contemporanul nostru? Interesant si enigmatic. Sa fie oare toata drama Omenirii o farama de microcosm? Imi amintesc acum de Salvador Dali, "the pentagon contains microcosmic man: Christ"