Pace Noului Venit
(http://megashara.com/movies/616818/mir_vhodyashchemu.html)
no copyright infringement intended
(click here for the English version)
Mai 1945. Se naste un bebelus german si face imediat pipi pe un manunchi de arme. Sunt arme ale militarilor sovietici, care au ocupat orasul? Sau sunt arme capturate dela militarii germani? Nu vom sti niciodata. Vom sti doar ca ultima zi de razboi este si prima zi de pace, razboiul inseamna arme care comanda viata oamenilor, pacea inseamna o noua viata care soseste si intra in lume, si n-are habar de arme.
Cu o zi inainte, sublocotenetul Ivlev, proaspat absolvent al scolii militare de ofiteri, se prezentase la datorie. Ardea de nerabdare sa isi dovedeasca eroismul si dragostea de patrie. Era desigur putin prea tensionat, urma sa fie prima lui zi de razboi, il enerva gandul ca nu era si el decat un baietoi, inca neiesit prea bine din adolescenta. Isi dorea cu ardoare botezul focului, sa isi dovedeasca vitejia. Iar seara, noaptea si dimineata ce va urma, va fi intr-adevar un rit de pasaj pentru sublocotenent, dar nu un rit de barbatie razboinica, ci un rit de intelegere a unor adevaruri fundamentale ale vietii.
Va invata dela comandantul la care s-a prezentat ca inainte de a fi sublocotenent Ivlev, este pur si simplu Sasha. Deoarece comandantul a avut parte de prea multe in razboi, si vrea sa aiba de-a face cu oameni in carne si oase, si nu cu grade militare abstracte.
Va primi in subordine doi soldati si un camion, iar sarcina lor va fi sa duca o nemtoaica gravida sa nasca la spital. Ceea ce nu este deloc botezul focului, dar ordinul e ordin.
Unul din soldati, soferul, este un smecher, tot timpul cu ochii dupa gagici si tot timpul cu poante de golan. Sublocotenentul va invata dela el ca eroismul in razboi e ceva mult mai simplu decat scrie in carti. Soldatul moare de un glonte ratacit, si pe piatra lui de mormant celalalt vrea sa ii scrie numele, dar creionul se rupe, si atat va ramane scris pe mormant: soldat...
Celalalt soldat, mai batran, nu mai vorbeste deloc, a fost socat intr-o lupta. Iar in timpul noptii, trecand printr-un tunel, sunt intampinati de un grup de adolescenti germani, copii de 16 - 17 ani inrolati, care trag in camion si apoi fug. Unul insa ramane pe loc, sfidandu-i pe rusi, asteptand sa fie omorat. Si soldatul asta batran si amutit de razboi, in loc sa il impuste, ii da pantalonii jos si ii trage cateva curele la fund. Iar eroul redevine copil si incepe sa planga de spaima.
Un militar american este intalnit pe drum, si sublocotenentul va descoperi ca oamenii se pot intelege intre ei chiar daca fiecare vorbeste numai limba lui.
Nemtoaica le este desigur ostila, pe langa bariera de limba, ea este infranta intr-un razboi care i-a omorat si barbatul, iar ei sunt dusmanii care i-au ocupat tara. Si incetul cu incetul va descoperi in dusmani niste oameni, care o duc la spital sa nasca.
Ultima zi de razboi, intaia zi de pace. Totul a avut un sens pana acum, sensul distrugerii si al ororilor. Sensul urii impotriva dusmanilor. Si atat de multe lucruri care s-au intamplat au lasat rani de nevindecat. Oare cum va fi pacea? Ce va trebui sa facem? care va mai fi sensul nostru?
Dupa cum stim toti, urmele produse de un razboi atat de crancen s-au sters greu. Oamenii au ramas incrancenati. Zidurile aveau sa se reconstruiasca, desi atunci, in prima zi de pace, nu ar fi parut posibil. Ura si incrancenarea aveau sa ramana, mult prea mult timp.
Insa pacea intra in lume cu un mesaj al ei: o noua viata se nastea, si facea pipi pe arme. Un bebelus, acum, daca mai traieste, e de varsta noastra, noi ne-am nascut in acel an, sau imediat dupa aceea. Noi am fost simbolul ca totusi ceva foarte rau s-a sfarsit. Noi am adus atunci viata si am pus-o in drepturile ei.
Prima zi de pace, ce va insemna pacea? Atunci in ziua aceea, cei de acolo aveau un raspuns; Pace noului venit, pace celui care intra in lume.
Au fost trei filme sovietice facute la sfarsitul anilor 50, in perioada de deschidere din timpul lui Hrusciov. A fost Balada Soldatului, a lui Ciuhrai, a fost Zboara Cocorii, a lui Kalatazov, si a fost Pace Noului Venit, a lui Alov si Naumov.
Cum l-as judeca acum, dupa atatia ani? Cand l-am vazut, eram foarte tanar si optimist. Astazi, imi vine greu sa nu ma gandesc la ce a insemnat ocupatia sovietica in estul Europei, dupa sfarsitul razboiului, la atatea crime si orori care au insotit-o.
Si sunt tentat sa zic, da, e un film frumos, dar e un film de propaganda. Si desigur greu de crezut.
Insa mesajul filmului imi ramane, dincolo de orice propaganda, dincolo de ranile adanci lasate de razboi si de tot ce a fost dupa razboi. Mesajul acesta ca pacea inseamna in primul rand o noua viata, un copil care vine si are dreptul sa isi traiasca sansa de a nu mai avea parte de razboi si de ororile lui.
Dat-mi voie sa va recomand cateva scene din film. Le veti intelege foarte bine, desi nu stiti ruseste:
Мир входящему (Peace to Him Who Enters), 1961
Младший лейтенант Ивлев
(video by Russian Shots Supervis)
posted by Pierre Radulescu at
11:21 AM
0 Comments:
Post a Comment
<< Home