Familia Goleştilor

Conacul Goleştilor
Ștefăneşti, Argeş
(source: ziarul Financiarul)
no copyright infringement intended

Ctitorit în anul 1640 de către boierul Stroe Leurdeanu, conacul a fost distrus în mare parte de un incendiu în 1716, fiind refăcut şi extins la sfârşitul secolului al XVIII-lea de Radu Golescu. (tatăl lui Iordache şi Dinicu Golescu). Este singurul ansamblu laic fortificat de la sud de Carpaţi, reprezentativ pentru arhitectura de dinaintea epocii brâncoveneşti

(ziarul Finaciarul - Conacul Goleştilor, singurul ansamblu laic fortificat din Ţara Românească)

Strămoşul familiei Goleştilor pare să fi fost dumnealui jupânul Baldovin Pârcălabul, trăitor cam între 1450 şi 1500, stăpân al moşiei Goleştilor din Muscel. Numele moşiei a devenit prin veacul al şaptesprezecelea şi numele familiei. O descendentă a lui Baldovin, jupâneasa Visa Goleasca, s-a căsătorit cu Stroe Leurdeanu şi împreună au zidit pe moşie un conac fortificat (pe la 1640) care dăinuie şi astăzi. Fiul lor s-a numit Radu Golescu: deşi neamul s-a întrerupt deseori pe linie masculină, femeile au păstrat numele Golescu pentru urmaşii lor.

Un nepot al acelui Radu, pe nume tot Radu Golescu, şi născut la 1746, avea să ajungă Mare Ban al Țării Româneşti. A fost un gospodar foarte priceput şi a ştiut să îşi înmulţească averea. La moartea sa avea să lase prin testament trei mii de taleri în sprijinul unor mici boieri ruinaţi, o mie opt sute de taleri pentru măritatul unor fete; trei mii nouă sute cinzeci de taleri pentru eliberarea din închisoare a unor condamnaţi,  o casă cu şase camere la intrarea în conacul de la Goleşti pentru cei săraci. Pentru întreţinerea lor, a dăruit veniturile obţinute din exploatarea unui pod peste râul Argeş. Din veniturile lui a mai dăruit pentru trei mori. A lăsat venituri importante pentru întreţinerea unor camere pentru bolnavi. Dar în afară de priceperea sa gospodarească a fost şi un apreţuitor al învăţăturii (aşa avea să zică despre el Ion Heliade Rădulescu).

Banul Radu Golescu a fost căsătorit cu Zoiţa Floreasca. Împreună au avut trei băieţi (Nicolae, Iordache şi Dinicu) şi o fată (din păcate nu am reuşit să dau de numele ei: pare că şi arhivele fac uneori discriminare de sex).  Prin Iordache şi Dinicu familia lor a intrat în istoria literaturii române. Iar prin fiii lui Dinicu şi ai lui Iordache, în istoria revolutiei paşoptiste şi în toate marile evenimente care au urmat şi prin care s-a întemeiat statul naţional.

Şi istoria familiei Goleştilor a continuat. O stră-strănepoată a lui Iordache trăieşte la Paris. O cheamă Rada Teodoru şi a călătorit în lumea întreagă (ceea ce îmi cheamă în minte memorialul de călătorie al stră- stră- unchiului ei Dinicu Golescu, despre care vreau să vorbesc cât de curând).

(am găsit aceste informaţii în ziarul Jurnalul National).

• Iordache Golescu
• Dinicu Golescu
• Fraţii Goleşti
• Zinca Goleasca

(A Life in Books)