Grigore Lăcusteanu

Grigore Lăcusteanu
1813-1883
(source: Biografia lui Grigore Lăcusteanu)
no copyright infringement intended

Îmi fac o plăcută datorie să vă anunţ apariţia neaşteptată a unei cărţi care a marcat un moment în istoria literaturii române - e vorba de Amintirile Colonelului Lăcusteanu. Editura este Humanitas, care ne oferă textul integral editat după manuscris.

Spun că a marcat un moment cartea aceasta (doar că istoria avea să devie conştientă de asta mult mai târziu) - şi în acelaşi timp a oferit istoriei literaturii noastre un paradox. Colonelul Lăcusteanu (cunoscut mai bine ca maior, gradul de polcovnic primindu-l de abia la pensionare), a fost un statornic vrăjmaş al paşoptiştilor, pe care nu îi scotea din crai, desculţi şi vagabonzi, şi în general a fost împotriva a tot ce s-a întâmplat în ţara noastră la mijlocul veacului al nouăsprezecelea, a regretat toată viaţa the good old times. A fost unul din fruntaşii încercării de debarcare a guvernului revoluţionar dela 48, foarte apropiat de coloneii Solomon şi Odobescu. Şi nu s-a sfiit să îşi aştearnă în scris tot ce a văzut, exact cum a înţeles el, tot ce a simţit, tot ce a judecat.

Şi în asta constă valoarea deosebită a amintirilor sale: înainte de faptul că oferă un preţios audiatur et altera pars, înainte de asta, zic, este aceea că sinceritatea sa totală (am zice astăzi totala sa lipsă de political corectness) îl face extrem de atrăgător la citit, chiar irezistibil.

Azi argumentăm pro sau contra political corectness. Pe vremuri (vremurile acelea pe care poate doar bătrânii noştri, sau chiar bătrânii bătrânilor noştri, să le fi apucat), ei bine atunci intelectualii împărţeau lucrurile în calofile şi anticalofile. Iar Camil Petrescu, înverşunat împotriva artificialităţii în literatură, era entuziasmat de anticalofilia lui Lăcusteanu.

Eram foarte curios cum ar arăta oare textele lui Lăcusteanu, găsisem doar câteva citate (superbe în lipsa totală de ifose, în sinceritatea lor năucitoare), în Istoria Literaturii Române a lui Călinescu.

Deunăzi am intrat în librăria de lângă mine, hotărât să nu cedez ispitei de a cumpăra ceva. Prima carte pe care am văzut-o a fost aceasta. Şi atunci am cedat ispitei.

(video by Olivian Breda)

(A Life in Books)