Mário de Sá-Carneiro, Distante Melodia (rendido em romeno por Dan Caragea)

(image source: I am the shadow)
no copyright infringement intended

Num sonho d'Iris, morto a ouro e brasa, 

Vem-me lembranças doutro Tempo azul 

Que me oscilava entre véus de tule - 

Um tempo esguio e leve, um tempo-Asa. 

Então os meus sentidos eram côres, 

Nasciam num jardim as minhas ansias, 

Havia na minh'alma Outras distancias - 

Distancias que o segui-las era flôres... 

Caía Ouro se pensava Estrelas, 

O luar batia sobre o meu alhear-me... 

Noites-lagôas, como éreis belas 

Sob terraços-liz de recordar-me!... 

Idade acorde d'Inter sonho e Lua, 

Onde as horas corriam sempre jade, 

Onde a neblina era uma saudade, 

E a luz - anseios de Princesa nua... 

Balaústres de som, arcos de Amar, 

Pontes de brilho, ogivas de perfume... 

Dominio inexprimivel d'Ópio e lume 

Que nunca mais, em côr, hei de habitar... 

Tapêtes doutras Persias mais Oriente... 

Cortinados de Chinas mais marfim... 

Aureos Templos de ritos de setim... 

Fontes correndo sombra, mansamente... 

Zimbórios-panthéons de nostalgias... 

Catedrais de ser-Eu por sobre o mar... 

Escadas de honra, escadas só, ao ar... 

Novas Byzancios-alma, outras Turquias... 

Lembranças fluidas... cinza de brocado... 

Irrealidade anil que em mim ondeia... 

- Ao meu redór eu sou Rei exilado, 

Vagabundo dum sonho de sereia...

(Mário de Sá-Carneiro, in 'Indícios de Oiro')

În vis de Iris mort, de aur clipă,

Trec amintiri din Timp de-azur, pendul,

Ce mă purta prin voaluri mari de tul –

Un timp ușor și zvelt, un timp-Aripă.

Și-atunci simțirile-mi erau culori,

Într-o grădină patimi se nășteau,

Alte Distanțe-n suflet existau –

Distanțe ce urmate erau flori…

Ploua cu Aur când gândeam la Stele,

Luna lucea pe-nstrăinata-mi fire…

− O, Nopți-lagune, cât de frumoase ele

Pe sub terase-crin de amintire…

Vârstă-acord de Intervis și Lună pală

Când orele curgeau mereu în jad,

Când ceața devenea un dor nomad,

Lumina – doruri de Prințesă goală…

De son baluștri, arcade de-a Iubi,

Punți de lucire, ogive de parfum…

Tărâm nespus de Opiu, foc și fum,

Eu în culori nicicând n-oi locui…

Covoare-a altor Persii, Orient…

Și draperii din Chine, fildeș fin,

Temple-aurii cu rituri de satin…

Izvor de unde umbra curge lent…

Și domuri-panteon de nostalgii…

Și catedrale de-A-Fi-Eu pe mare…

Și trepte în văzduh, trepte de-onoare…

Și noi Bizanțuri-Suflet, noi Turcii…

Curg amintiri… cenușă de brocart…

Mov ireal palpită-n mine-închis…

− În jurul meu sunt Rege exilat,

Un vagabond din al sirenei vis…

(postată de Dan Caragea în blogul său)

(video por Joaquim Gama de Carvalho)

(Mário de Sá-Carneiro)

(Dan Caragea)