Updates, Live

Sunday, February 19, 2017

Mário de Sá-Carneiro, Distante Melodia (rendido em romeno por Dan Caragea)

(image source: I am the shadow)
no copyright infringement intended


Num sonho d'Iris, morto a ouro e brasa, 
Vem-me lembranças doutro Tempo azul 
Que me oscilava entre véus de tule - 
Um tempo esguio e leve, um tempo-Asa. 

Então os meus sentidos eram côres, 
Nasciam num jardim as minhas ansias, 
Havia na minh'alma Outras distancias - 
Distancias que o segui-las era flôres... 

Caía Ouro se pensava Estrelas, 
O luar batia sobre o meu alhear-me... 
Noites-lagôas, como éreis belas 
Sob terraços-liz de recordar-me!... 

Idade acorde d'Inter sonho e Lua, 
Onde as horas corriam sempre jade, 
Onde a neblina era uma saudade, 
E a luz - anseios de Princesa nua... 

Balaústres de som, arcos de Amar, 
Pontes de brilho, ogivas de perfume... 
Dominio inexprimivel d'Ópio e lume 
Que nunca mais, em côr, hei de habitar... 

Tapêtes doutras Persias mais Oriente... 
Cortinados de Chinas mais marfim... 
Aureos Templos de ritos de setim... 
Fontes correndo sombra, mansamente... 

Zimbórios-panthéons de nostalgias... 
Catedrais de ser-Eu por sobre o mar... 
Escadas de honra, escadas só, ao ar... 
Novas Byzancios-alma, outras Turquias... 

Lembranças fluidas... cinza de brocado... 
Irrealidade anil que em mim ondeia... 
- Ao meu redór eu sou Rei exilado, 
Vagabundo dum sonho de sereia...




În vis de Iris mort, de aur clipă,
Trec amintiri din Timp de-azur, pendul,
Ce mă purta prin voaluri mari de tul –
Un timp ușor și zvelt, un timp-Aripă.

Și-atunci simțirile-mi erau culori,
Într-o grădină patimi se nășteau,
Alte Distanțe-n suflet existau –
Distanțe ce urmate erau flori…

Ploua cu Aur când gândeam la Stele,
Luna lucea pe-nstrăinata-mi fire…
− O, Nopți-lagune, cât de frumoase ele
Pe sub terase-crin de amintire…

Vârstă-acord de Intervis și Lună pală
Când orele curgeau mereu în jad,
Când ceața devenea un dor nomad,
Lumina – doruri de Prințesă goală…

De son baluștri, arcade de-a Iubi,
Punți de lucire, ogive de parfum…
Tărâm nespus de Opiu, foc și fum,
Eu în culori nicicând n-oi locui…

Covoare-a altor Persii, Orient…
Și draperii din Chine, fildeș fin,
Temple-aurii cu rituri de satin…
Izvor de unde umbra curge lent…

Și domuri-panteon de nostalgii…
Și catedrale de-A-Fi-Eu pe mare…
Și trepte în văzduh, trepte de-onoare…
Și noi Bizanțuri-Suflet, noi Turcii…

Curg amintiri… cenușă de brocart…
Mov ireal palpită-n mine-închis…
− În jurul meu sunt Rege exilat,
Un vagabond din al sirenei vis…








(Mário de Sá-Carneiro)

(Dan Caragea)

Labels: ,

0 Comments:

Post a Comment

<< Home