Gânduri la Almodovar - Căruţa cu paiaţe

Actorul, teatrul, sunt o constanta a lui Almodovar.
Bufoni, comedianti, masti.
Comedianti italieni, tabloul lui Watteau. Vazut la Ottawa, la expozitia inchinata bufonilor in artele plastice - revazut acum din nou la Washington, la Galeria Nationala. In mijloc, Pierrot, in alb. Toti sunt melancolici si obositi. Oboseala. Ce mai ramane din tine dupa ce ai purtat ore in sir pe scena o masca? Mai poti fi tu insuti? Existi de fapt? Sau ai murit de mult?
Eroul din La Mala Educacion, interpretat de Garcia Bernal. Este el? Este fratele lui, pe care il joaca tot timpul? Este homosexual numai pe scena? De ce toti il stiu numai dupa rolurile jucate? A mai ramas vreo bucatica din el, cel adevarat? A existat el vreodata?




Arlechin de Cezanne, e imbracat in rosu - culoarea care il obsedeaza pe Almodovar. Vazut si el la Ottawa, revazut la Washington.






Soir bleu al lui Hopper, la Whitney - clovnul melancolic si visator, cu tigara in mana, asezat la o masa, stingher printre clientii ceilalti, ignorat de ei, ignorandu-i si el, traind intr-un univers aparte, aproape si departe de universul nostru.


Manet - Batranul muzicant. Cateva sali mai incolo, tot in galeria din Washington, Picasso, Familie de Saltimbanci. Muzicantii, saltimbancii, la marginea societatii. Ca si artistii?
Arlechin muzicant, tot de Picasso. Arlechinii pictati de Baba.
Manet - portretul tragedianului Rouviere in Hamlet.
Si tot Manet - Toreador mort. Femeia toreador din filmul lui Almodovar, Hable con ella, si ea zdrobita in arena.

Toulouse-Lautrec - Marcelle Lender dansand Bolero in Chilperic - filmul Hable con ella incepe si se sfarseste la un spectacol de dans modern. Una din eroine este balerina. Balerinele lui Degas, la galeria nationala, la Corcoran, la Phillips.

Phillips Collection - Rufino Tamayo, cu mascatii lui tristi si cu capetele rosii, Rouault, cu Circus Trio. Un trio de circari obositi - ce sens mai are lumea de dincolo de circ? Ce sens mai are lumea de dincolo de spectacol in Todo sobre mia madre? Acolo laitmotivul este o scena din piesa lui Tennessee Williams, Un tramvai numit dorinta - totul se inoada si se desnoada la nesfarsit in jurul aceleiasi scene.



Si John Graham, cu arlechinul lui in tonuri gri, alaturi de circarii lui Rouault, si portretul facut de John Graham - o femeie cu un penaj impresionant pe cap - e femeie de-adevaratelea? sau e un transexual, la urma urmei, ca atatia eroi ai lui Almodovar?


Si este Almodovar interesat in primul rand de actor? Sau incearca sa se inteleaga pe el insusi, pe regizorul care trebuie sa ii inteleaga pe actori, el, regizorul care trebuie arda cu pasiune, ca sa isi inteleaga actorii? De ce ultimul cuvant al fimului La Mala Educacion este acesta, Pasiune?




(Almodovar)

(Hopper)