Au Plecat Olteni la Coasa
posted by Pierre Radulescu at
6:00 AM
|
0 comments
Wednesday, June 01, 2011
Rustem Oltenesc
Ion Laceanu la cimpoi:
rustem (rustemuri) - categorie de jocuri populare romanesti, barbatesti sau mixte, raspandite in Campia Dunarii. In cadrul categoriei distingem 2 grupe: 1) Grupa olteneasca cu variantele denumite r. drept, r. sucit, r. batut, resteul, restenul, mandrele, care se joaca in linie cu bratele incrucisate in fata sau la spate. 2) Grupa munteneasca cu variantele denumite bugecul, carligul, bratusca, paidusca, murguletul, hora la patru, care se joaca in cerc cu bratele prinse in lant. Au ritm asimetric 5/16 si diferite variante melodice specifice. Miscarea este vioaie cu pasi incrucisati usor saltati care se executa pe loc si cu deplasari – inainte-inapoi – ori bilateral.
(Amintiri din Garla Mare)
Labels: Ion Laceanu
posted by Pierre Radulescu at
4:56 AM
|
0 comments
Friday, May 27, 2011
Geamparalele dela Cernavoda
Ion Laceanu la ocarina:
geamparale: joc popular romanesc, cu multiple variante si denumiri (giambaralele, maranghile, zlata etc.), raspandit in Campia Dunarii si Dobrogea. Are forme de desfasurare variate (cerc de mana, in linie, perechi, solistic etc.) ca si multiple prize (lant de brate, de o mana, de ambele maini etc.). Melodii in ritm de trei timpi, cu ultimul alungit, incadrate in doua fraze patrate – inrudite sau nu – mai rar din mai multe fraze. Elementul esential al unitatii variantelor este ritmul asimetric, care isi gaseste expresia coregrafica in diferitele forme cinetice (mers in stil de hora, mers pe diferite directii, invartiri, batai, balansuri, flexiuni adanci etc.). Din tc. çalpara.
(Amintiri din Garla Mare)
Labels: Ion Laceanu
posted by Pierre Radulescu at
5:59 AM
|
0 comments
Thursday, May 26, 2011
Ca la Cernavoda
Ion Laceanu canta dintr-un pai - Ion Laceanu at wheat straw.
(Amintiri din Garla Mare)
Labels: Ion Laceanu
posted by Pierre Radulescu at
5:45 PM
|
0 comments
O Poveste C'O Pastrama
Am trecut alaltaieri pe strada Postavarului, am vazut ca s-a deschis un restaurant nou. Acum, sa stiti ca strada asta este plina ochi de restaurante, inainte erau acolo gradini de zarzavat, terenurile s-au vandut bine si cei care le-au luat au deschis terasa dupa terasa.
Restaurantul asta nou e pe locul unui bufet pe care il stiam de cativa ani, pe langa Catedrala Sfantul Ilie - Titan. Un bufet intr-un soi de cosmelie, cu clientela lui de fiecare zi. Bufetul s-a inchis acum vreo luna si au venit niste muncitori ca sa ii dea o fata noua. Ma intrebam daca vor ramane aceiasi clienti, ca probabil preturile vor fi un pic mai mari. Sau poate ca nu?
In fine, uite ca s-a deschis. Treceam pe acolo, cum zic, si mirosea a mici. Gandul m-a dus la o pastrama. Asa ca i-am intrebat. Baiatul dela gratar mi-a zis ca or sa aduca si pastrama. Ma gandeam sa raman, sa vad cum le iese pastrama, insa eram grabit. Da' zau ca imi parea rau. Sa fi stat la o pastrama cu niste muraturi si un pahar de vin rosu la sfarsit. Ca lumea! Dar, cum zic, eram grabit, trebuia sa ajung undeva neaparat.
Cand deodata trece pe langa mine Ion Laceanu! Mi-a zambit, mi-a intins mana, ii zic, buna ziua domnu' Laceanu! Acum nu am inteles daca restaurantul asta nou e chiar al lui, sau era doar invitat, fiind prima zi. Insa emotionat am fost!
Imi parea acum rau si ca nu mai pot ramane sa il ascult. Il admir de foarte multi ani (nu spun de cati, ca sa nu ii ghiciti varsta, nici pe a mea): este intr-adevar omul orchestra; dela caval, cimpoi, ocarina, pana la solz de peste si pai, totul este stapanit de artistul asta cu har dela Dumnezeu!
Asa ca daca nu am apucat sa raman sa il ascult (ca de pastrama uitasem, dar as fi vrut sa stau sa il vad cum canta), uite ca va pun aici un video cu maestrul Laceanu. Nu e un video muzical, nu. O sa va pun si din astea, mai incolo. Aici insa este o poveste de-a lui, cum s-a dus odata la niste prieteni la o cumetrie, si a vrut sa manance o pastrama! Hai, pofta buna!
(Bucuresti)
Restaurantul asta nou e pe locul unui bufet pe care il stiam de cativa ani, pe langa Catedrala Sfantul Ilie - Titan. Un bufet intr-un soi de cosmelie, cu clientela lui de fiecare zi. Bufetul s-a inchis acum vreo luna si au venit niste muncitori ca sa ii dea o fata noua. Ma intrebam daca vor ramane aceiasi clienti, ca probabil preturile vor fi un pic mai mari. Sau poate ca nu?
In fine, uite ca s-a deschis. Treceam pe acolo, cum zic, si mirosea a mici. Gandul m-a dus la o pastrama. Asa ca i-am intrebat. Baiatul dela gratar mi-a zis ca or sa aduca si pastrama. Ma gandeam sa raman, sa vad cum le iese pastrama, insa eram grabit. Da' zau ca imi parea rau. Sa fi stat la o pastrama cu niste muraturi si un pahar de vin rosu la sfarsit. Ca lumea! Dar, cum zic, eram grabit, trebuia sa ajung undeva neaparat.
Cand deodata trece pe langa mine Ion Laceanu! Mi-a zambit, mi-a intins mana, ii zic, buna ziua domnu' Laceanu! Acum nu am inteles daca restaurantul asta nou e chiar al lui, sau era doar invitat, fiind prima zi. Insa emotionat am fost!
Imi parea acum rau si ca nu mai pot ramane sa il ascult. Il admir de foarte multi ani (nu spun de cati, ca sa nu ii ghiciti varsta, nici pe a mea): este intr-adevar omul orchestra; dela caval, cimpoi, ocarina, pana la solz de peste si pai, totul este stapanit de artistul asta cu har dela Dumnezeu!
Asa ca daca nu am apucat sa raman sa il ascult (ca de pastrama uitasem, dar as fi vrut sa stau sa il vad cum canta), uite ca va pun aici un video cu maestrul Laceanu. Nu e un video muzical, nu. O sa va pun si din astea, mai incolo. Aici insa este o poveste de-a lui, cum s-a dus odata la niste prieteni la o cumetrie, si a vrut sa manance o pastrama! Hai, pofta buna!
(Bucuresti)
Labels: Ion Laceanu
posted by Pierre Radulescu at
4:40 AM
|
0 comments
