Rădăuți, centrul oraşului
(source: Wikiwand)
no copyright infringement intended
[Glosă cu... locale:
Topliţa era un pîrîu care trecea prin faţa casei noastre din
Rădăuți, în secolul trecut. Chestia asta deborda regulat, primăvara: se lăsa cu puhoi, cu care ocazie noi,
kindăraia, ne dădeam cu barca, pe stradă! Vizavi de noi stătea o bătrînică, văduvă, originară din Viena de felul ei. Frau Mitrofanowicz îmi aducea mereu prăjiturele... vieneze, cînd eram mic! Alături de noi, peste grădină, stătea familia Gaschler, nemţi get-begeţi, deşi tot foşti proto-emigranţi de prin Imperiu [
KuK]. -- Gaschler-ii juniori, doi băieţi şi-o fată, au emigrat: locuiesc acuma în Republica Federală. -- Maică-mea vorbea, cu toţi ăştia -- ca şi cu prietenele ei, nemţoaice, din urbe, inclusiv cu fraţii ei, de altfel --,
Toplitzadeutsch, adică dialectul german vienez, uzual în toată
Bukowina pînă nu tare demult. Ben, termenul [
Toplitzadeutsch] l-am inventat eu, mai la vale... --
Also: Mutter['s]-Sprache: [Toplitza] Deutsch! :) În fine, una din ele... -- Altminteri, eu am apucat să-nvăţ
Hochdeutsch -- germana literară -- abia începînd de prin clasa V-a primară, cu Herr Israel Tanner care mi-a fost, mai apoi, şi diriginte, în liceu, prin clasa VIII şi-a IX-a. De-aia ştiu
Goethe,
Schiller,
Heine,
Rilke, ba chiar şi...
Brecht, pe de rost! ---
Rudolf Ernst Neubauer -- dascălul de istorie al lui
Eminescu la
Czernowiz -- fu primul director al liceului meu -- fost Gimnaziu
KuK -- by the way.]
Dragos Bancescu [July 11 at 5:03pm] : Am posibilitatea să postez chipul lui
Mihai Bodnar, primul deputat român ce a reprezentat
Rădăuțiul în Parlamentul de la Viena în perioada 1848-49.
El este acel care lansează în 1848 la
Voitinel scrisoarea manifest
Fraţilor ţărani din Bucovina care cuprindea 26 de revendicări, de la desprinderea provinciei de
Galiţia, până la înfiinţarea şcolilor româneşti de toate gradele şi obligarea funcţionarilor publici să cunoască limba română în exercitarea atribuţiilor de serviciu. În calitate de deputat reuşeşte să-i prezinte împăratului la
Olomouc o petiţie în 12 puncte din care o mare parte s-au materializat, cea mai importantă realizare fiind fără discuţie desprinderea de
Galiţia şi transformarea
Bucovinei în
Ducat.
S-a născut în
Gălăneşti în 1816 şi a decedat în
Voitinel în 1867 , fiind fiul lui
Nicolae Bodnar (poreclit
al Gozului). Şcoala primară a făcut-o în germană la
Rădăuți, unde i se adaugă sufixul
escu, a continuat cu doi ani de şcoală
latineană la
Cernăuţi şi îşi încheie studiile la şcoala ce funcţiona pe lângă
Mănăstirea Suceviţa. A făcut 12 ani de cătănie la
grenadiri fiind cantonat în Italia, iar la sfârşit a fost plutonier major al curţii în garda imperială.
A avut 7 copii, patru băieţi şi trei fete. Flăcăul cel mare
Eugeniu, preot în
Hatna - azi
Dărmăneşti, îi creionează portretul prezentându-l ca pe un om hotărât, cu plete mătăsoase, cu părul pe frunte
tuşinat în linie arcuită deasupra sprâncenelor, cu ochii căprui, mari şi blânzi, cu un nas mic şi drept. Gura ce-i exprima o vădită trăsătură de bunătate era umbrită de o mustaţă pronunţată.
Închei menţionând că o parte din informaţii le-am obţinut din însemnările personale ale lui
Dragoş Luchian.
*
Adrian Rezus [July 11 at 8:24pm] : Astia-s...
pasoptisti de Maerz = Martie, pe vieneste; la Viana, revolutia de la '48 fu o chestie de opereta (ca la Viana, na!), chit ca se lasa si cu niscai victime...
A propos, dascalul lui
Mihai Eminescu, de care mai pomenii aici,
Rudolf Ernst Neubauer, fu si el printre complotisti... De-aceea l-a si
exilat, Maria-Sa Imparatul, la mama dracu', tocma la
Czernowicz... Pe care chestie, s-au ales si radautenii cu director valabil de gimnaziu (chezaro-craiesc) si cu prof de istorie, en passant !
Petru Rezus zicea ca si junele
Eminescu ar fi invatat carte nemteasca, de pe la patru ani, cu un fost pasoptist vienez, aciuiat prin
Bucovina, dupa...
Maerz, cind cu razmerita de la
Viana, da' n-am reusit sa dau de documente doveditoare... Se prea poate, ca junele stia bine nemteste, cind a ajuns la
Cernauti, si, oricum,
caminarul -- papa -- era in... ton cu vremea! Avea si mijloace, de altfel... Asa ca, româneste, oral, limba vorbita,
Colloquial Moldavian, so to speak, a-nvatat baiatu' de la maica-sa.... Si de pe la copchii si copchile, mai ales! Abia mai la vale se-apuca temeinic de... hirtoage, de-alea... chirilicesti!
*
Dragos Bancescu [July 11 at 8:58pm] : Profesorul menţionat de
uncheşu se numea
Scarlat Woiacek.
Eminescu ştia o nemţească scârţâită când a ajuns la
National-Hauptschule. Când bătrânul l-a înscris după doi ani la Ober-Gymnazium, directorul având de-a a face până atunci cu alţi patru fraţi mai mari, a exclamat înspăimântat : -
Încă un Eminovici !
Neubauer a ajuns în
Bucovina alături de alţi
buntaşii de vodevil, precum decembriştii ruşi în surghiunul siberian. Apoi
Viana n-a mai livrat
Bucovinei materie intelectuală de calitate.
Strada Cuza Vodă din oraş a purtat până în 1930 numele fostului director
Rudolf Ernst Neubauer. Numai piatra de mormânt mai rosteşte-al lui cuvânt...
*
Adrian Rezus @
Dragos Bancescu [July 13, 2017] : Daca e sa ne luam dupa nume (`
Scarlat Woiacek de Voinski'),
Scarlat acela tre' sa fi fost mai mult moldovean decit polac ori austriac get-beget. (`Moldovean' vorbitor de româna, adica! Fiindca austriecii ziceau `moldovean' si despre vorbitorii de limba româna si depre ruteni, adica despre ucrainetii care vorbeau un dialect -- slav -- de-al lor sau, eventual, staro-rusa; ucraineana ca limba literara s-a iscat abia pe la mijlocul secolului xix.)
Baiatul trebuie sa fi invatat ceva germana colocviala,
Umgangsprache -- si doar...
Grundstufe, Basic German, adica -- de la
Scarlatul pasoptist pseudo-polac austriac, de vreme ce atit Herr Wassilie Illasiewicz, directorul scoalei greco-orientale zise
National-Hauptschule din
Cernauti, cit si dascalul de germana de la aceeasi institutie
KuK, Herr Janku Litwiniuk, nu fura cine-stie ce entuziasmati de stiinta de carte nemteasca a junelui. Na! Iac-asa patesti daca-nveti nemteste de la... polaci! :)
Se prea poate sa le mai fi incurcat pe la gramatica, baiatu', da' asta nu inseamna ca nu stia bine nemteste. De la patru-cinci ani, Konversation usw cu polacul
Scarlat... quand même !
Si daca o mai fi facut si cele doua ipotetice clase primare (I--II) la `pensionul' lui
Ladislav Ferderber din
Botoşani -- cum presupun unii-altii --, atunci stia, la sigur, si bruma de gramatica necesara ca sa treaca, fara probleme, direct intr-a III-a (primara), la
National-Hauptschule Czernowicz, in 1858--59.
Acuma, ce fel de germana va fi stiut junele
Eminowicz in clasa III-a primara cind a intrat la
National-Hauptschule, nu-i chiar tare greu de ghicit. Tre' sa fi fost un soi de...
Toplitzadeutsch [!], o chestie dialectala, asemanatoare cu ceea ce se vorbea si prin... `
Radautz, die deutscheste Stadt der
Bukowina' [!], inca pina prin anii 60--70, in secolul trecut. (Pina si eu, bucovinean mai... recent pe lumea asta, stiam tot
Toplitzadeutsch, de-acasa!
Hochdeutsch -- germana literara -- am invatat abia cu Herr Tanner, incepind de prin clasa V-a primara!)
Kurzum si altfel spus, baiatu' caminarului vorbea... vieneste: cu
abissel,
zwo undsoweiter! Intre noi fie vorba, dialectul german vorbit la Viena -- ca si in cam toata
Bukowina KuK, de altfel (la urma-urmei, chestia asta era lingua franca in tot Imperiul) -- e... infinit mai inteligibil decit sarabiaua sasilor nostri transilvani (astia au invatat
Hochdeutsch abia sub si de la... comunisti; pe bune!) si mult mai acatarii decit asa-zisa schwyzerdütsch pe care-o poti auzi pe strada-n Zürich si prin alte cantoane helvetice! :)
Plus ca, la scoala aceea a lu'
Herr Illasiewicz -- alt polac! --, copchiii de moldovani (sau de ce-or mai fi fost ei de-acasa) n-aveau voie sa vorbeasca intre ei decit nemteste! Adica...
Toplitzadeutsch! :) ---
Cautindu-l, azi, pe
Herr Scarlat, pe web, am dat de doi eminescologi amatori (unul de-si zicea, patriotic,
Ion Ionescu Bucovu [!] si altul, un domn
Ing. Nicolae Iosub din
Botoşani [*]) care pomenesc de el -- de la George Calinescu cetire --, insa nici domniile lor nu par a sti mai multe... :(
___
[*] Ion Ionescu Bucovu, EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI, in: Confluenţe Literare (ISSN 2359-7593), Ediţia nr. 1982, Anul VI, 04 iunie 2016,
[!] Ing. Nicolae Iosub (Botoşani), MIHAI EMINESCU, Primele clase primare, in: Luceafarul (ISSN 2065-4200), 20 noiembrie 2012,
PS Drept sa zic, mumele de familie -- Wojacek -- mie-mi suna a ceva... boehmisch (ceh ori slovac), mai degraba decit polac. -- Personaj tipic din... Soldatu' Schwejk! :) -- Da'... naiba-i mai stie!
(Eminescu)
(Bucovina)Labels: Eminescu