Florbela Espanca, Meu Amor, meu Amado, vê... repara (rendido em romeno por Dan Caragea)

(fuente: blog de Reflita Bem)
no copyright infringement intended

Meu Amor, meu Amado, vê... repara:

Poisa os teus lindos olhos de oiro em mim,

— Dos meus beijos de amor Deus fez-me avara

Para nunca os contares até ao fim.

Meus olhos têm tons de pedra rara,

E só para teu bem que os tenho assim

— E as minhas mãos são fontes de água clara

A cantar sobre a sede dum jardim.

Sou triste como a folha ao abandono

Num parque solitário, pelo Outono,

Sobre um lago onde vogam nenúfares...

Deus fez-me atravessar o teu caminho...

— Que contas dás a Deus indo sozinho,

Passando junto a mim, sem me encontrares?

(Nicola David)

(video by iltonjardim)

Privește-mă, iubitul meu drag, iară:

Cu ochii tăi de aur mă desfată,

De sărutări și dragoste-s avară

Și lasă numărarea ne’ncheiată.

Iar dacă ochii-mi sunt ca piatra rară,

Doar fericirea, al tău bine cată;

Mi-s mâinile izvor de apă clară

Cântând peste grădina însetată.

Sunt tristă ca o frunză părăsită

În parcul gol, de toamnă azvârlită

Pe lacul încărcat cu nuferi vii…

Domnul mi-a dat să te-ntâlnesc în cale…

Ce spui tu Domnului când treci agale

Pe lângă mine, fără-a mă-ntâlni?

(Dan Caragea, „Antologia poeziei portugheze”, Edinter, București, 1990; traducere revăzută)

(Florbela Espanca)

(Dan Caragea)

Florbela Espanca, Perdi os Meus Fantásticos Castelos (rendido em romeno por Dan Caragea)

(source: Luar de noite)
no copyright infringement intended

Perdi meus fantásticos castelos

Como névoa distante que se esfuma...

Quis vencer, quis lutar, quis defendê-los:

Quebrei as minhas lanças uma a uma!

Perdi minhas galeras entre os gelos

Que se afundaram sobre um mar de bruma...

- Tantos escolhos! Quem podia vê-los? –

Deitei-me ao mar e não salvei nenhuma!

Perdi a minha taça, o meu anel,

A minha cota de aço, o meu corcel,

Perdi meu elmo de ouro e pedrarias...

Sobem-me aos lábios súplicas estranhas...

Sobre o meu coração pesam montanhas...

Olho assombrada as minhas mãos vazias...

(source: Luar de noite)

(video de Serpente)

Pierdut-am eu fantastice palate

Ca pâcla-n zare, încet, s-au destrămat…

Să-nving, să lupt, voindu-le apărate,

Cu lănci ce, rând pe rând, s-au sfărâmat!

Pierdut-am eu galerele-nghețate

Ce-n marea ceții reci s-au scufundat…

– Atâtea piedici! Cum să le vezi pe toate? –

M-am aruncat în val; nu le-am salvat!

Pierdut-am cupa și al meu inel,

Pierdut-am calul, zalele de-oțel

Și coiful meu bătut cu pietre mii…

Îmi vin pe buze rugăminți străine…

Mi-e inima strivită sub coline…

Privesc uimită mâinile-mi pustii...

(Dan Caragea, „Antologia poeziei portugheze”, Edinter, București, 1990; traducere revăzută)

(Florbela Espanca)

(Dan Caragea)

Florbela Espanca, Fanatismo (rendido em romeno por Dan Caragea)

(source: slideshare)
no copyright infringement intended

Minh’alma, de sonhar-te, anda perdida.

Meus olhos andam cegos de te ver.

Não és sequer razão do meu viver

Pois que tu és já toda a minha vida!

Não vejo nada assim enlouquecida…

Passo no mundo, meu Amor, a ler

No misterioso livro do teu ser

A mesma história tantas vezes lida!…

Tudo no mundo é frágil, tudo passa…

Quando me dizem isto, toda a graça

Duma boca divina fala em mim!

E, olhos postos em ti, digo de rastros:

Ah! podem voar mundos, morrer astros,

Que tu és como Deus: princípio e fim!

(os 10 mejores poemas de Florbela Espanca)

Fanatismo - Fagner / Florbela Espanca
(video by Sérgio Santos)

Mi-e inima, văzându-te, sfârșită.

Orbiți mi-s ochii că te pot privi!

Nu ești doar rațiunea mea de-a fi,

Pentru că ești chiar viața mea trăită!

Nu văd nimic, astfel înnebunită…

Și trec prin lume ca să pot citi,

Iubite, -n cartea ființei tale vii

Povestea de atâtea ori citită!

Fragil e totu-n lume, trecător…

Când îmi spun asta, al harului izvor

Prin gura lui divină mi-a grăit!

Își spun, privind spre tine-ngenuncheată:

Ah! Pot să piară lumi și astre-odată,

Căci ești ca Domnul: început, sfârșit!

(Dan Caragea, „Antologia poeziei portugheze”, Edinter, București, 1990; traducere revăzută)

(Florbela Espanca)

(Dan Caragea)

Florbela Espanca

Florbela Espanca
1894-1930
(source: escritas)
no copyright infringement intended

...as almas das poetisas são todas feitas de luz, como as dos astros:
não ofuscam, iluminam...

(...the souls of poetesses are all made of light, like that of the stars:
they don’t blind, they illuminate...)

(wikiquote)

• Fanatismo (rendido em romeno por Dan Caragea)
• Perdi os Meus Fantásticos Castelos (rendido em romeno por Dan Caragea)
• Meu Amor, meu Amado, vê... repara (rendido em romeno por Dan Caragea)

(Una Vida Entre Libros)